@ Tradițile Ilfovului merg mai departe prin oamenii care le păstrează vii
Pe 24 iunie, când românii sărbătoresc Sânzienele, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Ziua Universală a Iei, comuna Brănești a devenit din nou locul în care tradiția a prins viață. Cea de-a IV-a ediție a evenimentului „Hai la șezătoare (Sedeankă) – răscolim lada de zestre a stră(bunicii)” a adus împreună copii, părinți, bunici, artiști și iubitori ai patrimoniului local, într-o manifestare dedicată costumului popular, memoriei comunității și valorilor românești.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 811, ediția print
În calendarul popular românesc, ziua de 24 iunie are o încărcătură aparte. Este ziua Sânzienelor sau a Drăgaicelor, o sărbătoare a naturii și a fertilității, dar și momentul în care românii celebrează una dintre cele mai prețioase moșteniri culturale: ia tradițională. Pentru mulți, ia este o piesă vestimentară. Pentru cei care îi cunosc istoria, însă, ea reprezintă identitate, apartenență și continuitate. Fiecare motiv cusut manual poartă simboluri vechi de sute de ani, fiecare fir vorbește despre răbdarea femeilor care au lucrat nopți întregi, iar fiecare model spune povestea unei familii, a unui sat sau a unei regiuni.
În Brănești, șezătoarea tradițională poartă un nume aparte: Sedeankă. Termenul este păstrat în memoria comunității și definește întâlnirile de odinioară în care oamenii se adunau pentru a lucra împreună, a depăna povești, a cânta și a dansa. Pornind de la această tradiție locală, Asociația Culturală Brănești organizează anual un eveniment care își propune să readucă la viață atmosfera de altădată și să ofere copiilor șansa de a descoperi valorile autentice ale satului. Ediția din acest an, desfășurată la Căminul Cultural, a transformat spațiul într-o veritabilă călătorie în istoria și patrimoniul local.
Lada de zestre a Brăneștiului, deschisă pentru o nouă generație
Prima parte a manifestării a fost dedicată portului popular din Ilfov și, în special, costumului tradițional specific Brăneștiului. Participanții au descoperit fotografii de arhivă, imagini de la șezători de altădată și povești despre ocupațiile tradiționale care au modelat comunitatea de-a lungul timpului. Scena Căminului Cultural a fost amenajată asemenea unei expoziții etnografice. Cămăși femeiești și bărbătești cusute manual, pestelci, textile tradiționale și obiecte gospodărești au recompus atmosfera din casele bunicilor. Majoritatea exponatelor provin din donațiile făcute către Asociația Culturală Brănești de locuitorii satului, dar și din colecțiile personale ale membrilor asociației și ale unor pasionați de patrimoniu local. Un moment emoționant a fost donația realizată de Traian Drumcea, care a oferit trei obiecte cu valoare istorică și sentimentală: o baionetă veche, posibil din perioada Războiului de Independență sau a Primului Război Mondial, un fus folosit la tors și un flanel din lână păstrat în casa părintească. Fiecare obiect expus a reprezentat o filă din istoria comunității și o dovadă că patrimoniul poate fi salvat atunci când oamenii aleg să îl împărtășească.
Copiii duc tradiția mai departe
Programul artistic a demonstrat că folclorul românesc are viitor. Pe scenă au evoluat Grupul „Voiniceii Mariei” de la Grădinița „Rița Gărgărița”, coordonat de educatoarea Maria Magdalena Grigore, Ansamblul folcloric „Izvorașul” al Liceului Teoretic „Traian Lalescu”, coordonat de învățătoarea Rodica Crivăț, precum și Ansamblul folcloric „Zestrea Brăneștiului”, coordonat de Mădălina Velicu și Marius Grigore. Au urmat recitalurile susținute de Maya Alexia Andreea Silistru din Buftea, Maria Dobre și Bianca Nicola Gheorghe din Afumați, Cristina Marin și Georgeta Bărăscu, fiecare moment fiind primit cu căldură de public. În cadrul evenimentului au fost premiați și elevii clasei a IV-a A de la Școala Gimnazială nr. 1 Brănești, coordonați de învățătoarea Roxana Geambașu, pentru „Brănești, satul meu – leagănul copilăriei”, un proiect educativ prin care elevii descoperă istoria și patrimoniul propriei comunități. Unul dintre cele mai apreciate momente ale manifestării a fost recitalul susținut de Taraful Sima, condus de interpreta de muzică populară Elena Sima, alături de soțul și cei doi fii instrumentiști. Prin autenticitate, energie și respect pentru folclorul românesc, artiștii au ridicat sala în picioare și au creat atmosfera unei adevărate sărbători populare. Prezența Elenei Sima la Brănești are și o încărcătură simbolică. Artista a venit pentru prima dată în localitate în anul 2016, ca membră a unei echipe de cercetare a Universității din București, pentru documentarea obiceiului tradițional al Cucilor din Brănești.
Hora la patru și geamparaua au închis cercul tradiției
Finalul evenimentului a aparținut dansului popular. Membrele grupului „Sedeanka” au prezentat două jocuri specifice localității – Hora la patru și geamparaua – invitând publicul să li se alăture. Copii, părinți și bunici au intrat împreună în horă, transformând șezătoarea într-o adevărată sărbătoare a comunității, exact așa cum se întâmpla odinioară în sat. Profesorul metodist Marius-Ovidiu Sebe, unul dintre inițiatorii și organizatorii manifestării, spune că adevărata misiune a unui astfel de eveniment este apropierea copiilor de patrimoniul cultural. „Ne dorim ca fiecare copil care participă la o Sedeankă să plece acasă cu mai mult decât amintirea unui spectacol. Să înțeleagă ce înseamnă ia, costumul popular, dansul și poveștile satului. Patrimoniul nu înseamnă doar obiecte expuse într-o vitrină, ci oameni care duc mai departe tradițiile prin cântec, joc și respect față de trecut. Atunci când întreaga comunitate se implică, tradițiile nu se pierd, ci continuă să trăiască firesc, din generație în generație”, a declarat Marius-Ovidiu Sebe.
Brănești, un exemplu de implicare comunitară
Ajuns la cea de-a IV-a ediție, evenimentul a fost organizat de Asociația Culturală Brănești, cu sprijinul Consiliului Județean Ilfov, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, al Casei Corpului Didactic Ilfov, Școlii Gimnaziale nr. 1 Brănești, Primăriei Brănești, grupurilor Brănești Online și ACB Sedeanka Brănești și al numeroșilor voluntari implicați în organizare. Prin această manifestare, comunitatea din Brănești demonstrează că patrimoniul cultural nu înseamnă doar conservarea unor obiecte vechi, ci mai ales transmiterea unor valori. Iar Sedeankă, șezătoarea cu nume și suflet local, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai frumoase exemple că tradițiile pot rămâne vii atunci când sunt împărtășite cu dragoste, respect și implicarea întregii comunități.
