Cine are interes ca mai bine de 200.000 de ilfoveni să fie   privați de alimentare cu apă și rețea de canalizare?

În luna martie 2018, cu ocazia unei întruniri comune București – Ilfov, Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov (CJI), reclama (n.r. – deloc în premieră, ba din contra, de această data mult mai vehement și argumentat cu fapte) privarea județului de 340 milioane de euro, bani necesari pentru investiții în rețelele de apă și de canalizare.

Articol apărut în nr. 410 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Petrache anunța atunci că va da în judecată Ministerul Fondurilor Europene, completând cu faptul că, ”dezvoltarea durabilă NU este una dintre opțiunile de dezvoltare ale României, ci este SINGURA opțiune pentru viitorul acestei țări. (…) Care a ratat oportunităţi şi a ratat ţinte pentru că, din păcate, capacitatea sa administrativă la nivel central şi local (…) a fost şi a devenit din ce în ce mai slabă. Altfel, nu îmi explic cum facem tot felul de strategii, dar niciuna nu e pusă în aplicare. Eu (…) dau în judecată Ministerul Fondurilor Europene și cred că o să fie unicat (…), pentru că judeţul Ilfov va fi privat de 340 de milioane de euro pe apă şi canal. Din 2014, de când am pregătit masterplanul pentru perioada 2014-2020, așteptăm acceptul pentru depunerea documentației pentru accesarea fondurilor europene. Am făcut deja 8 revizii, la cererea Ministerului Fondurilor Europene, ca urmare a propunerilor JASPERS (entitatea Comisiei Europene care are atribuții în evaluarea și pregătirea proiectelor de infrastructură). Am vorbit și cu doamna ministru Rovana Plumb și i-am cerut să urgenteze procesul administrativ. Nu voi sta cu mâinile în sân să văd cum Ilfovul ar putea fi privat de 340 de milioane de euro, care reprezintă valoarea celui mai mare proiect de investiții din județul nostru. Peste 210.000 de ilfoveni așteaptă ca noi să luptăm pentru dreptul lor de a trăi în condiții civilizate. Și asta vom face! (…) Nu poţi să laşi o comunitate din jurul Bucureştiului, cu o anumită cerinţă a standardului de viaţă, să o privezi de această finanţare, în condiţiile în care bugetul Consiliului Judeţean e undeva la 50 de milioane de euro, iar capacitatea lui investiţională este undeva între 10 şi 15 milioane de euro. (…) Dacă mă gândesc la 340 de milioane, mi-ar trebui vreo 20 de ani – minimum – ca să fac investiţiile necesare”, spunea Petrache.

În instanță, pentru alimentare cu apă și canalizare, în județ

Președintele CJI s-a ținut de cuvânt și, pe 14 martie, CJI a înaintat Ministerului Fondurilor Europene ”Contestația în procedură prealabilă ac­ționării în judecată”. Prin aceasta, CJI cerea: Emiterea de urgență a notei de aprobare a finanțării în conformitate cu prevederile pct. 4.1.2 din ”Ghidul solicitantului – Condiții spe­cifice de accesare a fon­durilor. Dezvoltarea In­frastructurii Integrate de Apă și Apă Uzată”, Transmiterea de urgență a notificării pentru proiectul major către Comisia Europeană. ”Facem precizarea că, în conformitate cu dispozițiile art.4 lit.c din HG 398/2015, Ministerul Fondurilor Europene este Autoritate de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). În această calitate, Ministerul Fondurilor Europene este singurul responsabil pentru procesul de evaluare, după cum rezultă din prevederile articolului 125 alin.3 din Regulamentul Uniunii Europene 1303/2013. Valoarea investițiilor propuse prin noul proiect este de 342,8 milioane euro (conform studiului de fezabilitate), iar indicatorii principali preconizați se referă la rețele de distribuție a apei pentru 208.813 locuitori și de epurare ape uzate pentru 161.508 persoane.

Încălcarea dreptului la bună administrare

Ei bine, am ajuns la începutul lunii iulie cu încă o revizie pe proiect solicitată de Jaspers, iar Consiliul Județean Ilfov a înaintat, pe 3 iulie 2018, către Curtea de Apel București, acțiunea în Contencios Administrativ împotriva Ministerului Fondurilor Europene. Se solicită plata sumei de 262,15 milioane de euro + TVA, reprezentând, așadar, ”contravaloarea finanțării pierdute în cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din județul Ilfov, ­POIM 2014-2020, ca urmare a încălcării dreptului la o bună administrare”. ”Acțiunea (…) probează că, din anul 2014, de când a fost pregătit master-planul pentru perioada 2014-2020, Consiliul Județean Ilfov așteaptă acceptul pentru depunerea documentației pentru accesarea fondurilor europene. În această perioadă, la cererea Ministerului Fondurilor Europene, ca urmare a propunerilor JASPERS (entitatea Comisiei Europene care are atribuții în evaluarea și pregătirea proiectelor de infrastructură), specialiștii CJI au făcut numeroase revizii la proiect. Activitatea Autorității de Management a Ministerului Fondurilor Europene a încălcat însă principiul bunei administrări, din cauză că i-a permis propriului consultant, în speță ­JASPERS, să aibă o activitate abuzivă, discreționară, întârziind procedurile și făcând imposibilă obținerea finanțării. (…) Cetățenii județului Ilfov au fost privați de un drept pe care chiar statul român, prin Guvernul său, și l-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Rostul Consiliului Județean este să contribuie la creșterea calității vieții locuitorilor, de aceea consider că gestul nostru este unul firesc. Peste 210.000 de oameni, din 22 de localități din Ilfov, depind de finanțarea acestui proiect”, a explicat Marian Petrache, demersul CJI.

Despre proiect și ce așteaptă ilfovenii

Valoarea inițială a investițiilor propuse a se realiza cu fonduri obținute în cadrul ­POIM 2014-2020 era, pentru proiectul de apă-canal,  de 342,8 milioane de euro cu TVA inclus (conform studiului de fezabilitate), iar indicatorii principali preconizați făceau referire la o rețea de distribuție a apei, pentru 208.813 locuitori și rețea de epurare ape uzate pentru 161.508 persoane – în cele 22 de comune menționate mai sus.

Se poate, dar este nevoie de finanțare!

Consiliul Județean Ilfov a mai realizat un proiect cu fonduri nerambursabile de circa 80 de milioane de euro, care a rezolvat problema apei pentru aproape 60.000 de ilfoveni și problema canalizării și a epurării apelor uzate pentru 65.500 de persoane. Este vorba de perioada 2011 – 2015, când operatorul regional SC Apă Canal Ilfov a implementat proiectul de investiții ”Reabilitarea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare în județul Ilfov”, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu. În faza 1, valoarea totală inițială a contractului de finanțare a fost de 76,4 milioane de euro (fără TVA) – 90,73% fonduri nerambursabile, iar în faza 2 valoarea a fost de 3,7 milioane de euro (fără TVA), având aceeași structură de finanțare ca și proiectul major: 90,73% fonduri nerambursabile.

Beneficiarii direcți ai acestui prim proiect realizat cu fonduri nerambursabile (faza 1 și faza 2) sunt cetățenii din 8 administrații publice locale ilfovene: Pantelimon, Dobroești, Bragadiru, Cornetu, Ciorogârla, Domnești, Cernica și Brănești, al căror standard de viață s-a îmbunătățit considerabil, adăugând aici și beneficiile colaterale: respectarea standardelor actuale de mediu și, evident, dezvoltarea socio-economică actuală a județului în aceste zone. Iar cifrele vorbesc de la sine (vezi casetele).

Un guvern de risc major pentru România

”Nu putem vorbi despre casa de mâine, dacă nu apucăm să lucrăm la ea de azi! Nu putem vorbi mereu despre proiecte suspendate, fără să facem ceva pentru ele acum! Din păcate, e greu să vorbești astăzi despre prezent, dar și despre viitor. România a avut guverne mai bune sau mai slabe. Dar guvernele de după decembrie 2016 au reprezentat și reprezintă și azi un factor de risc major pentru această țară, implicit pentru autoritățile publice locale! Guvernul a devenit factor de risc major, fie și numai prin lipsa lui totală de predictibilitate. În fiecare zi mă gândesc ce ar mai putea modifica azi sau mâine. Cât au fost de slabe celelalte guverne și tot au avut una, două direcții clare de dezvoltare economico-socială după care te puteai ghida. În condiții normale, cu predictibilitate fiscală, cu predictibilitate asupra investițiilor și în mod deosebit în infrastructura mare, cu niște politici publice coerente și bazate pe analize competente, România ar fi putut deveni, într-adevăr, un ”tigru” al Europei.

(…) În 2013, am făcut prima strategie de dezvoltare a județului Ilfov – Orizont 2020, din care au rezultat două lucruri esențiale: Ilfov este un județ atractiv pentru locuit, mai ales pentru familiile tinere, dar și o zonă atractivă pentru mediul de afaceri! (…) Ilfov este singurul județ din România cu creștere demografică, datorată mai ales faptului că, în fiecare an, un număr important de cetățeni se mută în județul nostru. Extinderea urbană spre localitățile limitrofe Capitalei a înregistrat o creștere constantă în ultimii 16 ani. În 2002, în Ilfov locuiau 300.000 de oameni. Ultimele date prezentate de Institutul Național de Statistică arată că 460.517 locuitori își aveau reședința pe teritoriul județului nostru, în anul 2017. Iar prognozele arată că, în 2030, populația rezidentă în Ilfov va ajunge la aproape 600.000 de locuitori. În același timp, iată, prognozele indică faptul că un sfert din populația rezidentă va părăsi Bucureștiul, până în 2060, scăzând de la 2.287.347 locuitori în 2017, la 1.384.622. În același timp, numărul agenților economici locați în Ilfov a crescut cu 8,3% în 2016, față de 2015. Faptul că oamenii aleg să locuiască în județul Ilfov ne bucură, dar ne și responsabilizează! Suntem conștienți că este o mare provocare! Iar cum obiectivul nostru este creșterea calității vieții cetățenilor noștri, asta se poate face doar prin dezvoltarea socio-economică durabilă! Avem foarte multe proiecte în derulare sau încheiate în ultimii 5-6 ani, în Ilfov. Unele dintre ele sunt însă definitorii pentru dezvoltarea viitoare a județului nostru: Master Planul pentru apă-canal, aprobat în 2014, Plan de Amenajare a Teritoriului județului Ilfov, început în 2014, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov, un proiect la care lucrăm tot din 2014, Gestionarea deșeurilor, Parcul intermodal și industrial de la Moara Vlăsiei sau Parcul Științific de la Măgurele. Finalizarea acestor proiecte, începute din 2013-2014, înseamnă trecerea într-o nouă etapă de dezvoltare economică și socială a județului. Așa cum spuneam, noi nu vorbim despre arce peste timp, fără a avea pilonii prezentului. În această perioadă ne-am fi dorit să fim ascultați și sprijiniți de Guvern. Nu se poate! Nu întrebăm de ce. Vrem măcar să fim lăsați să ne facem treaba și să ne construim viitorul cum putem noi.

Bineînțeles că ­m-am gândit și la posibilele calcule politice care ar sta la baza acestor tergiversări. Altfel nu îmi explic cum pe PNDL (vestitul Program Național de Dezvoltare Locală) Ilfovul a luat jumătate din sumele pe care le-au luat alte județe. Și încă nu am reușit să înțeleg cum se face că primăriile de sector ale Bucureștiului nu au avut deloc bugetele afectate după celebra „Revoluție fiscală”, iar bugetul județului Ilfov a scăzut de la 270 de milioane de lei – în 2017, la 206 milioane de lei – în 2018. Și ce să vedeți?! Anul trecut, CJI a intrat în asocieri cu primăriile din Ilfov pentru obiective economice și sociale (grădinițe, școli, asfaltări, alimentare cu apă) în valoare de 70 de milioane de lei. Adică, aproape suma care în 2018 ne-a fost tăiată. E adevărat că 30 din cele 40 de primării sunt conduse de primari liberali, iar președintele Consiliului Județean e liberal. Sper să nu fie acesta motivul! Ce vreau să lămuresc? Acțiunea în justiție are menirea de a debloca și de a urgenta realizarea acestui proiect uriaș pentru ilfoveni! Am anunțat public că nu voi sta cu mâinile în sân să văd cum Ilfov ar putea fi privat de acești bani europeni. Peste 210.000 de ilfoveni așteaptă condiții civilizate de locuire! Dacă cererea de finanțare ar fi fost validată și lucrările ar fi început în 2016, astăzi nu mai vorbeam de inundații în Ilfov, de oameni stresați și nemulțumiți. (…) Nu suntem amatori în ceea ce privește accesarea și implementarea proiectelor cu fonduri nerambursabile. Aș putea spune, dimpotrivă. În 6 ani, am reușit să contractăm proiecte în valoare de aproape 200 de milioane de euro din fonduri nerambursabile. Am atras fonduri europene, în aproape toate domeniile. Am realizat deja proiecte ­mari: reabilitarea și dotarea Spitalului Județean Ilfov, investiții în zona de protecție socială (centre de plasament, de asistență de specialitate), am dezvoltat și dotat serviciile specializate pentru intervenții în situații de urgență pentru regiunea București-Ilfov, am reabilitat și modernizat drumuri județene, am atras fonduri europene pentru dezvoltarea antreprenoriatului și pentru dezvoltarea structurilor economiei sociale. Pentru ca actualii guvernanți să înțeleagă despre ce vorbim, le reamintesc că regiunea Bu­curești-Ilfov generează aproape 28% din PIB-ul României!”, declara Marian Petrache, într-o conferință de presă organizată la începutul lunii aprilie, tot ca un demers în cadrul căruia a dorit să tragă un semnal de alarmă privind pericolul care planează asupra dezvoltării județului.

Indicatori proiect pentru faza 1:

  • Extindere rețea apă – 183,96 km,
  • Extindere aducțiune – 7,91 km,
  • Reabilitare aducțiune – 3,37 km,
  • Stații pompare noi – 4 buc,
  • Stații pompare reabilitate – 4 buc,
  • Foraje noi – 17 buc,
  • Foraje reabilitate – 17 buc,
  • Rezervoare apă noi – 6 unități,
  • Rezervoare apă reabilitate – 6 unități,
  • Stații de tratare noi – 2 unități,
  • Stații de clorinare noi – 5 unități,
  • Extindere rețea canalizare – 196,92 km,
  • Extindere conducte refulare – 42,85 km,
  • Reabilitare rețea canalizare – 2,27 km,
  • Reabilitare conducte refulare – 0,21 km,
  • Stații pompare ape uzate noi – 78 unități,
  • Stații pompare ape uzate reabilitate – 4 unități,
  • Stații de epurare > 10.000 l.e. – 3,
  • Sistem SCADA (de monitorizare) – 6.

Indicatori proiect în faza 2:

  • Echipamente dotare laborator analize apă potabilă,
  • Echipamente dotare laborator analize apă uzată,
  • Stand verificare metrologică apometre,
  • Utilaje, echipamente, aparate intervenție avarii,
  • Autoutilitară (3,5 t; 6+1 locuri) transport personal și intervenții la avarii – 3 buc,
  • Buldoexcavator – 3 buc,
  • Autocurățitor combinat pentru canalizare 2,5 mc – 2 buc,
  • Autocurățitor combinat pentru canalizare 10 mc – 2 buc,
  • Unitate mobilă combinată pentru inspecția video și curățarea canalizării – 1 buc,
  • Autospecială pentru curățarea conductelor de apă potabilă și apă uzată – 1 buc.

Indicatori preconizați a fi îndepliniți, în cadrul proiectului finanțat prin POIM 2014 – 2020

Extindere rețea apă – 600,8 km.,

Reabilitare rețea apă – 7 km.,

Extindere aducțiune – 121,2 km.,

Reabilitare aducțiune – 1,1 km.,

Rezervoare apă – 29 unități,

Stații tratare apă – 32 unități,

Extindere rețea canalizare, conducte refulare – 846,3 km.,

Reabilitare rețea canalizare – 2,4 km.,

Stații de epurare < 10.000 l.e. – 6,

Stații de epurare > 10.000 l.e. – 10.

PE ACEEASI TEMA