“Patria nostra est Romania.”… “In patria nostra multae silvae sunt”. Cam așa suna prima lecție din manualul de limba latină de pe vremuri. În ziua de azi „multele păduri” au cam dispărut, mai ales după decembrie 1989, datorită tăierilor excesive și abuzive. Astfel s-a ajuns ca, în 2012, suprafața împădurită din țara noastră să re-prezinte 27% din teritoriu, spre deosebire de media europeană de 42%. În județul Ilfov această suprafață este chiar mai redusă, ea reprezentând doar 15%. “Doar atât ne-a mai rămas din vestiții Codri ai Vlăsiei”, ne-a spus domnul Dumitru Voicu, directorul Direcției Silvice Ilfov.
Pădurile proprietate publică din județ se întind pe 19.800 de hectare. Circa 3000 de alte hectare sunt păduri proprietate privată ai căror deținători au încheiat con-tracte de pază, protecție și întreținere cu direcția silvică, iar alte 1700 de hectare reprezintă suprafețe fără contract. Un astfel de contract îl costă pe proprietar 90 de lei pe lună/ha, fără TVA. Din această colaborare ambele părți au numai de câștigat. S-a dovedit de-a lungul timpului că cele mai multe furturi de material lemnos au loc tocmai pe suprafețele care nu beneficiază de protecția pădurarilor. Chiar și așa, spre deosebire de alte județe, ele nu reprezintă mai mult de 1 mc de pădurar, un nivel foarte scăzut, prin urmare.
Direcția Silvică Ilfov are 160 de angajați, repartizați în trei ocoale: Brănești, București și Snagov. „Dispunem de o formațiune de profesioniști care depune toate eforturile pentru a respecta principiul continuității și durabilității pădurii”, afirmă dl. Voicu. Prin respectarea regimului silvic de tăieri și a legii direcția a ajuns să aibe un profit net de circa 300 de mii de euro în anul 2011. Nu sunt neglijate nici tăierile de îngrijire, precum și lucrările de regenerare a pădurii prin împăduriri periodice, ne-a mai precizat dl. director.
Un program important, susținut de Uniunea Europeană, este cel destinat creării perdelelor de protecție, în care este inclus și Ilfovul. Totodată la nivel județean exis-tă trei fonduri de vânătoare, situate în zona Snagov. Aici se poate vâna mistreț, iepure, căprior, fazan, fapt care aduce la bugetul direcției încă 50 de mii de euro.
Din toată discuția noastră cu dl. Dumitru Voicu am tras o singură concluzie: pădurile ilfovene se află pe mâini sigure, domnul director făcându-ne și promisiunea că va face tot ce-i stă în putință ca suprafața împădurită să crească, pentru a ajunge măcar la media pe țară.
Pepiniera din Brănești oferă și arbori ornamentali
Am vrut să vedem cu ochii noștri cum sunt îngrijite pădurile ilfovene. Dl. Voicu ne-a îndrumat către Ocolul Silvic Brănești. Aici l-am întâlnit pe proaspătul director in-terimar, inginerul silvic Alexandru Drumea. Domnia sa ne-a prezentat activitatea pe care o desfășoară angajații ocolului.
Ocolul din Brănești se întinde pe o suprafață totală de 5301 ha. O parte din suprafața forestieră, cu o întindere de 190 de hectare, se găsește pe teritoriul județului Călărași, mai precis în zona localităților Fundulea și Fundeni. În rest pădurea se desfășoară pe suprafețe din vecinătatea localităților Brănești, Găneasa, Cernica și Pantelimon. Din acestea 5020 ha reprezintă proprietate de stat, 165 de ha de pădure proprietate privată este administrată prin contract de pădurarii ocolului și 116 ha care nu beneficiază de supraveghere.
Ocolul desfășoară diferite activități specifice. Exploatarea masei lemnoase este principala sursă de venit, care a asigurat în 2011 un profit net de 130 mii lei. Anual se taie aproximativ 17.000 mc de masă lemnoasă, majoritatea fiind lemn de foc. Domnul Drumea ne-a spus, de altfel, că lemnul de foc este în ultima vreme deosebit de solicitat de cumpărători, în special datorită creșterii prețului la gaze naturale, iar metrul cub de lemn de foc costă doar 180 de lei. Iarna, în special în satele Piteasca și Tânganu, apar și cazuri de furturi din pădure, dar fenomenul este sporadic, cantitățile de lemn sustrase nefiind foarte importante.
Șeful ocolului din Brănești ne-a mai precizat că, anual, se reîmpăduresc 15 ha. De altfel, legea prevede ca în maximum 2 ani de la tăiere suprafețele defrișate trebu-ie neapărat împădurite. O altă sursă de venit o constituie, ne-a informat dl. Drumea, recoltarea și valorificarea de plante medicinale, precum teiul, socul sau urzica.
Brăneștiul mai are și 10 ha de pepinieră, care asigură puieții necesari reîmpăduririi. Un astfel de puiet, din specii specifice zonei, se vinde cu fabuloasa sumă de 40-50 de bani. Pentru a susține activitatea pepinierei și pentru rentabilizarea ei, pădurarii plantează și oferă spre vânzare și puieți de arbori ornamentali, cum ar fi brad, tuia, molid, stejar roșu, platan sau tei.
