Cu siguranţă, una dintre viitoarele surse de venit sigure ale judeţului Ilfov poate fi, fără nicio îndoială, turismul. De aceea, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Ilfov a preluat iniţiativa de a dezvolta tot ceea ce înseamnă turism în judeţul Ilfov și a făcut un prim pas prin lansarea platformei online www.ilfov-ghid.ro.

În prezenţa președintelui Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache și avându-i alături pe Alexandrina Niţă, directorul Direcţiei Cultură Ilfov și pictorul Virgil Scripcaru, Mihai Barbu, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Ilfov (AOA-IF)  a lansat, la complexul Phoenix Cernica Club platforma „Descoperă Ilfovul” care pune accent pe conștientizarea necesităţii includerii judeţului într-un sistem integrat și informatizat al ofertei turistice ilfovene și crearea infrastructurii necesare pentru a crește interesul faţă de judeţ ca destinaţie turistică.

Prin turism se vor crea locuri de muncă

Vrem să promovăm în Ilfov turismul de week-end, vrem să luăm noi banii bucureștenilor și să nu-i mai lăsăm pe Valea Prahovei și în Constanţa, spune Mihai Barbu, președintele AOA-IF.  „Lucrând cu președintele CJI, cunosc deschiderea  domniei sale, știu că lucrează la strategia de dezvoltare și aș vrea să-l rog să intre și în strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Ilfov. În așa fel încât, toate aceste puncte turistice pe care le avem în Ilfov să se dezvolte, să creăm locuri de muncă. Avem olărit la Piscu, avem lacuri, atâtea restaurante, atâtea zone frumoase, pentru că în Ilfov te poţi plimba cu bicicleta, poţi merge la pescuit. Acest proiect l-am gândit să fie de echipă. Mediul de business se poate dezvolta doar cu administraţia publică, care nu trebuie să ne dea doar bani, trebuie să ne și sprijine. Vă rog să facem o echipă mare,” a declarat Mihai Barbu.

Strategia de dezvoltare va scoate la iveală lucruri neștiute

Declarându-se plăcut surprins de ideea lui Mihai Barbu, președintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache spune: „Cred în parteneriatele public-privat și CJ trebuie să fie un partener pentru toate structurile asociative, și mai ales pentru cele economice. Am făcut prea puţin pentru Ilfov de când s-a înfiinţat el ca judeţ, cred că a venit timpul să dezvoltăm Ilfovul, nu prin ceea ce îi oferă apropierea de București, ci printr-o gândire care să includă poziţia Bucureștiului în mijlocul Ilfovului. Cred că strategia noastră de dezvoltare va ţine cont și va scoate la suprafaţă lucruri pe care noi cei care trăim aici nu le-am cunoscut. Am aflat cu ocazia acestei strategii de dezvoltare că Ilfovul are un pol de competitivitate pe domeniul farmaceutic, 15 % din industria farmaceutică a României se desfășoară în Ilfov. Câţi dintre noi știau acest lucru? După cum mă întreb câţi dintre bucureșteni și chiar ilfoveni știu de existenţa acestui loc unde ne aflăm. CJ este alături de acţiunea Asociaţiei și de orice acţiune a mediului privat care să aducă bunăstare cetăţenilor din Ilfov. Succes!”

Încântată de idee, Alexandrina Niţă, directorul Direcţiei Cultură Ilfov, este de părere că pentru proiectul „Descoperă Ilfovul”, patrimoniul judeţului poate fi folosit cu succes.  “Avem 170 de monumente de arhitectură care înseamnă istorie și legende.  Tot turismul se poate așeza pe fundamentul creat deja de patrimoniul existent. Știţi că sunt oameni din Ilfov care habar nu au că există Mânăstirea Ţigănești sau Samurcășești? Și sunt oameni cu carte, nu simpli.”

Înșiși oamenii din Ilfov sunt un bun de patrimoniu

Reprezentantul olarilor din comuna Piscu, pictorul Virgil Scripcaru, a povestit audienţei că acum 20 de ani erau în Ilfov, la Piscu, peste 70 de olari care ajungeau până la Olteniţa cu oale. Iniţiator al unei școli la Piscu, în propria casă, alături de soţia sa, Virgil Scripcaru spune că ideea a apărut în urma închiderii școlii din sat și astfel elevii să nu mai facă naveta la Ciolpani. Școala e la noi acasă, elevii vin și în afară de curricula obligatorie, există și această componentă de patrimoniu. “Este, din câte știu, singurul proiect de acest tip din România, unde copiii învaţă despre patrimoniul judeţului Ilfov. Am scos un manual care este implementat în 14 școli și care vorbește despre specificul judeţului nostru. Mie mi se părea că este un judeţ văduvit, fără identitate din cauza apropierii de Capitală. De fapt, judeţul are specific prin această vecinătate. Aici s-au dezvoltate multe meșteșuguri, au locuit personalităţi, erau mulţi pescari, erau ateliere la mânăstiri, tiparniţe. La Mânăstirea Ţigănești există un atelier cum nu mai există altul în judeţ. Din păcate, au intrat chinezii cu materiale ieftine și nu se mai produce aproape nimic la Ţigănești. Lipsa de educaţie ne îndepărtează de cei care fac ceva cu mâinile în Ilfov. Oamenii înșiși sunt un bun de patrimoniu. Nu există în judeţ puncte de informare. Te duci la Mânăstirea Ţigănești și nu știi că la 5 km este Mânăstirea Snagov. Va trebui să existe hărţi cu punctele atractive din judeţ pentru că este un judeţ foarte frumos. Am prieteni care ar vrea să vină cu bicicletele din București. Nici străinii nu sunt interesaţi să petreacă un sfârșit de săptămână într-o clădire cu beton. Ei vor mai mult să vadă monumente istorice și oameni care fac ceva”, spune Virgil Scripcaru.

Monahul Hrisostom Iorgulescu de la Mânăstirea Sf. Nicolae Sitaru a povestit despre patrimoniul mânăstirii în care vieţuiește, invitând publicul să petreacă oricând un sfârșit de săptămână în tihnă la mănăstire.

Mentalităţi de schimbat?

Iată, așadar, Ilfovul s-a lansat din punct de vedere turistic la câţiva ani distanţă faţă de alte judeţe și zone ale ţării care, chiar câștigă bani din turism: Alba, Cluj, Neamţ, Bucovina sau Maramureșul și exemplele pot continua. Doar că, parte a succesului celor câteva zone amintite sunt și mentalităţile. Tot ce contravine ospitalităţii și bunului simţ este ocolit de turiști. Iar cei care vor să facă parte din acest proiect lansat de Asociaţa Oamenilor de Afaceri Ilfov trebuie să aleagă clar: Vor sau nu turiști? Vor sau nu să facă bani din zestrea ilfoveană?