Dacă aţi ţinut vreodată în mâini un ghem de aţă foarte încâlcit şi v-aţi chinuit să găsiţi un capăt al firului pentru a-l descâlci, vă veţi da seama foarte rapid despre situaţia comunei Jilava în anul 2013. Noul primar interimar Ilie Ionescu, 8 ani în funcţia de viceprimar, un om aşezat, cu valori şi principii de viaţă şi colegii din actuala echipă din primărie întorc acest ghem pe toate părţile. Marian Ioniţă consilier cu atribuţii de viceprimar şi liberal ca orientare politică ni s-a alăturat discuţiei. Cei doi muncesc foarte bine împreună deşi au orientări politice diferite care se pierd în faţa misiunii pe care o au.
Moștenire cu… bucluc
L-am găsit pe actualul primar interimar într-un birou modest. “Nu pot intra deocamdată în biroul rezervat primarului pentru că nu este încă elib-erat. Fostul primar este suspendat de Prefectură, iar acesta trebuie să-şi dea demisia. Până nu se obţine sentinţa, nu avem voie să facem alegeri an-ticipate. A fost aici şi în prezenţa poliţiei şi-a luat ce avea prin birou, dar încă biroul nu este complet golit de lucrurile personale. Mi-a promis că până pe 15 februarie se va rezolva”, ne lămureşte Ilie Ionescu.
Nimic la canalizare în 2012
Conform protocolului de interviu îl întrebăm pe Ilie Ionescu despre ce are de rezolvat şi ce a făcut de când este interimar la Jilava. Problema gravă a fost plătirea datoriilor către firma care se ocupă de lucrările de canalizare şi care, din această cauză nu a putut efectua nicio lucrare, în anul 2012. Cum adică, un an întreg nu s-a făcut nimic la canalizare în condiţiile în care lumea întreagă e cu ochii pe noi şi din cauza nivelului scăzut de trai?
Şi Ilie Ionescu spune: “ Nu. Nu s-a făcut nimic la canalizare în 2012, din cauza datoriilor către societatea care efectuează lucrările. Foarte greu am reglat cât de cât datoriile cu firma Delta ACM unde, din cauza situaţiei în care este Jilava, am găsit înţelegere şi eşalonare. Am fost supuşi deni-grărilor şi, astfel, s-a încercat împiedicarea consilierilor să aprobe tragerea banilor din bancă pentru a plăti eşalonat datoriile pentru lucrările execu-tate. Am avut un mic ajutor financiar de la Consiliul Judeţean, dar am obţinut bani şi prin compensări în valoare de 5,4 de milioane pe care tot fir-mei în cauză i-am trimis”.
În consecinţă deşi la Jilava este prevăzut un sistem de canalizare foarte modern, prin vacuum şi instalaţiile sunt deja comandate în Germania pentru a fi montate în punctul cel mai înalt al comunei, în apropierea bisericii-monument, toate acestea trebuie plătite. Nu-i bai, că nici staţia de epurare din vale, unde apele vor ajunge prin cădere liberă, nu este gata. “Canalizarea este făcută în proporţie de 80% şi-mi doresc să terminăm anul acesta. Sper să putem încheia un protocol cu Delta ACM pentru a termina canalizarea şi a le plăti ulterior. Am expus toată documentaţia în Consiliul local, consilierii au înţeles şi au aprobat” precizează Ilie Ionescu.
Grădinița cu program prelungit așteaptă râsetele copiilor
Policlinica și grădiniţa – începute și neterminate
Cât despre ce mai este de făcut în comună pentru jilăveni, Ilie Ionescu şi Marian Ioniţă ne povestesc numărând pe degete despre policlinica ridicată în proporţie de 70% pentru care mai e nevoie de o bagatelă de 9 milioane de lei pentru a fi şi oferită populaţiei spre îngrijirea sănătăţii.
Nici grădiniţa cu program prelungit nu se simte mai bine. Ridicată, foarte mare şi cu posibilităţi incredibile pentru copiii jilăvenilor, clădirea do-arme aşteptând 500 de mii de lei pentru a fi utilată conform standardelor. Noua grădiniţă este extrem de necesară pentru familiile cu copii din Jilava şi astfel părinţii nu vor mai fi nevoiţi să facă naveta cu micuţii la Bucureşti, spune Marian Ioniţă din propria experienţă.
Mai trebuie şi un microbuz pentru a duce copiii la şcoală şi bine că microbuzul tras pe dreapta timp de un an şi jumătate a fost, în sfârşit, reparat şi repus în funcţiune de noua echipă interimară. Promisiunea făcută de preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Petrache, este aşteptată ca “pâinea caldă” căci sunt 167 copii înscrişi acum la cele două grădiniţe şi 710 elevi la cele două şcoli. Şi doar în Ţigănie sunt 192 de elevi. Şi, ah! Ţigănia trebuie rezolvată şi nu e tocmai la îndemână.
Impozitele locale s-au mărit din cauza datoriilor
Subiect la ordinea zilei pentru Guvern şi pentru administraţiile locale care realizează lucrările din sumele plătite de cetăţeni în Jilava oamenii au plătit în proporţie de 70%.
Sunt 5 milioane de lei pe care primăria trebuie să-i strângă, deficit bugetar consistent care a crescut an de an şi până la 15 februarie primăria Jilava trebuie să facă demersurile necesare pentru a-i avertiza pe oameni că trebuie să-şi plătească dările. Datoriile imense ale Primăriei Jilava au făcut ca impozitul să fie majorat la 16% pentru că aşa cere legea şi jilăvenii trebuie să înţeleagă că pierderile trebuie stopate.
S-a început recuperarea, ne povesteşte primarul interimar, prin plăţi eşalonate, încasate în momentul în care un cetăţean solicită ceva de la primărie. Altfel, fără contribuţia prin impozite, este foarte dificil de ridicat standardul de viaţă pentru cei 9.500 de jilăveni cu acte, sau cei 11.600 fără acte. Circa 40% dintre ei muncesc, iar unii dintre ei sunt agricultori. Sunt mulţi care cultivă legume în solarii şi sunt unii care cresc şi animale pentru vânzare. Desigur, veniturile primăriei ar fi mai echilibrate dacă şi societăţile care funcţionează pe raza comunei ar plăti impozitul datorat.
Viitoarea policlinică a Jilavei
Jilava nu-i o comună de vizitat din cauza câinilor
Greşit informaţi de către o actriţă franceză în vizită prin România, care a uitat să spună ce se întâmplă cu câinii comunitari în ţara ei natală, cetăţ-enii din Jilava sunt împărţiţi în două tabere: unii care nu mai suportă şi lasă zeci de cereri la primărie pentru a scăpa de câini şi alţii care hrănesc animalele străzii din raţiuni practice.
Marian Ioniţă spune: “Am avut recent o şedinţă cu preşedintele Consiliului Judeţean şi câinii comunitari sunt pe lista problemelor de rezolvat. Avem zeci de cereri ale oamenilor din Jilava care au fost muşcaţi de câini, uitaţi-le. Eu merg pe teren cu firma din Giurgiu care se ocupă cu strângerea şi sterilizarea câinilor. Îi pun în libertate sterilizaţi, însă există probleme cu oamenii care îi înjură pentru că au case în câmp şi le convine să hrănească o haită de câini pentru a le apăra casa. Doar că, aceşti oameni nu iau câinii în curtea lor, dacă tot sunt iubitori de animale. Îi lasă pe stradă. Aici, la Jilava a fost şi un adăpost ilegal de câini care a fost abandonat şi avem în consecinţă foarte mulţi câini. Nu am avut niciun act de decizie asupra adăpostului, dar mai vin şi bucureşteni care lasă câinii pe aici”.
Curtea de Conturi în vizită de lucru la Jilava
Cum se pot totuşi rezolva problemele comunităţii în aşa fel încât oamenii să nu mai fie nemulţumiţi şi comuna să nu mai arate aşa ca acum, ne spune primarul interimar: “ Sper să găsesc la toată lumea curaj şi demnitate pentru a merge mai departe. Sunt multe lucruri care se puteau face până acum, dar nu s-au făcut. Avem o notă foarte proastă şi urâtă în faţa oamenilor, din cauza tuturor celor întâmplate aici.
Din cauza răspunsurilor pe care le-am dat la DNA, am avut Curtea de Conturi care a venit în control şi a verificat fiecare leuţ. Trebuie să fim lăsaţi să lucrăm pentru că “tatăl” nostru este Curtea de Conturi şi nu orice cetăţean care vrea să vadă contracte are şi dreptul de a le vedea. Nimeni nu poate lucra sub ameninţarea DNA. Foarte bine, să ne reclame, mergem acolo, dacă aşa e legea. Sunt doar tehnici de intimidare care nu-şi au rostul într-o comună ca a noastră. Cine se gândeşte că în 2013 se mai pot lua bani din primărie, acela nu ştie ce este aceea o primărie a anului 2013. Cine acuză că se iau bani din primărie, înseamnă că a luat odată bani din primărie. Cine îşi mai permite să facă prostii în primărie, se duce la un loc sigur unde nu plăteşte întreţinerea şi de multe ori sunt condiţii mai bune ca afară. Eu nu vreau asta pentru mine, colegii mei şi familiile noastre”, spune hotărât Ilie Ionescu.
Şi revin la ghemul încâlcit. Când e doar un ghem pe care nu-l poţi descâlci, îl mai pui pe foc, pe principul “ducă-se, cumpăr altul”. Când ghemul e alcătuit din oamenii unei comunităţi, nu focul e soluţia. E un loc încărcat la Jilava şi mai că-mi vine să-i rog astfel pe preoţi să facă o litie-procesiune ca pe vremuri pentru alungarea spiritelor rele şi să sfinţească primăria unde s-au întâmplat atâtea necazuri. Doamne ajută!
Ţigănia are nevoie de acte de proprietate şi curent electric
Sărăcia, la ordinea zilei în “Țigănie”
Fără a supăra urechile sensibile, zona comunei unde de atâţia ani locuieşte populaţia roma este denumită în limbajul local “Ţigănie”.
Şi, povesteşte Ilie Ionescu: “Este un cartier locuit de romi cu care nu am avut niciodată probleme. Dar şi aici sunt promisiuni neonorate, romilor li s-a permis să-şi construiască locuinţele în această parte a comunei, dar nu li s-au făcut acte. De când am preluat primăria căutăm calea legală de a-i ajuta şi ne gândim să le facem contracte de comodat. Curent există, şi contoare sunt, doar că trebuie acte. Cu contractele de comodat se vor putea duce la Enel pentru ca să aibă curent electric. Apoi, pentru că nu au acte pe pământ, copiii romilor care au 14 ani, nu pot avea buletine.Am coman-dat pentru ei numere poştale, străzile sunt pietruite în proporţie de 90%, unele sunt betonate.. Sunt ţigani de vatră, părinţii lor au fost muncitori pe vestita, odată, platformă industrială Jilava, au ieşit cu pensii frumoase şi erau integraţi şi ei. Au fost disciplinaţi romii noştri de aici, alţii s-au dus pe câmp şi şi-au făcut case, aici i-am localizat şi căutăm să-i înţelegem şi să-i ajutăm şi pe ei să le creem şi lor condiţii de viaţă. Contractul de comodat va fi pe o perioadă de 3 sau 5 ani, cât va hotărî consiliul. Nu putem să le facem acte de proprietate pentru că legea ne împiedică până ce nu terminăm cu titlurile de proprietate, căci ne-am trezi în situaţia de a da teren altora care nu au dreptul.
Fără curent, dar curat în faţa porţii
După aceea, legea îmi permite şi cu tot lanţul de aprobări, le voi face titlu de proprietate condiţionat să nu vândă. Există un cod care se înscrie pe titlul de proprietate şi astfel să-i îm-piedicăm să mai vină să ceară a doua oară. Nu ştiu de ce nu s-a făcut nimic şi de ce romii au fost marginalizaţi”. Vizitându-i împreună cu Marian Ioniţă acesta ne povestea că romii din Jilava sunt integraţi faţă de alţii, dar se confruntă cu probleme sociale. Ce-i drept că la vederea aparatelor de fotografiat, oamenii s-au adunat împrejurul nostru denunţând starea precară în care se regăsesc şi lipsa lor de răbdare în faţa atâtor promisiuni neonorate. Întreaga zonă are nevoie de mari sume de bani pentru a fi adusă la lumină, în general şi romii trebuie să înţeleagă faptul că: actuala con-ducere nu poate rezolva peste noapte ceea ce nu s-a făcut ani de zile. Apoi, romii trebuie să înţeleagă şi faptul că pentru a fi ajutaţi, trebuie să ajute şi ei plătind impozitele.