”Chiar dacă astăzi multe din aspectele de altădată ale obiceiului s-au pierdut, prin eforturile Asociației Culturale Brănești și ale autorităților locale s-a reușit, ca modalitate de conservare și de transmitere mai departe a tradiției, o formă organizată de festival popular care strânge din nou membrii comunității locale și atrage tot mai mulți iubitori de folclor din țară și din străinătate” – prof. Marius – Ovidiu Sebe, președintele Asociației Culturale Brănești.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 443, ediția print
Alături de sutele de ”cuci” care au manifestat în centrul satului, conform tradiției, într-un alai plin de viață și culoare menit să asigure ”primenirea de primăvară a spațiului comunitar”, la ediția din 11 martie 2019 a Festivalului Cucilor de la Brănești și-au anunțat participarea și numeroase grupuri atât din țară, cum ar fi regiunile Maramureș, Vrancea, Moldova, Transilvania, cât și din Bulgaria. Așa cum
ne-a precizat prof. Marius-Ovidiu Sebe, președintele Asociației Culturale Brănești, tot cu această ocazie, în centrul satului a fost organizat și un târg al micilor meșteri populari, unde elevii unităților de învățământ au expus obiecte confecționate personal, având ca temă obiceiul cucilor. Și anul acesta organizatorii au pregătit concursul de selecție a celor mai frumoase costume tradiționale de Cuc și Cucoaică, fiind acordate 100 de premii.
”Ziua cucilor”, care se desfășoară în fiecare an în prima zi din Postul Paștelui, s-a transformat în ultimii ani într-un adevărat festival popular la care participă sute de tineri mascați în ”cuci”, în condițiile în care, în trecut, această tradiție avea ”circuit închis” și se adresa doar membrilor comunității. În ultimii ani, ca urmare a inițiativelor Asociației Culturale Brănești, prin implicarea unităților de învățământ și sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Brănești, manifestarea tradițională s-a revigorat.
Bucuria primăverii și a renașterii naturii
”Ne bucurăm că participați la carnavalul popular tradițional al cucilor, unic în județul Ilfov și chiar prin părțile de sud ale României, sărbătorind împreună cu comunitatea locală bucuria primăverii și a renașterii naturii”, a fost îndemnul pe care prof. Marius – Ovidiu Sebe l-a făcut invitaților săi în frumoasa dimineață de primăvară a zilei de 11 martie.
Tradiționala paradă a grupurilor de mascați a inclus anul acesta grupurile unităților școlare, parada Cucilor desfășurându-se pe traseul Liceul Teoretic ”Traian Lalescu” – Căminul Cultural. Parada a fost urmată, timp de mai bine de două ore, de reprezentația grupurilor de cuci și a grupurilor invitate pe scena din centrul localității, prezentată de profesorul Andrei Galbenu, care a introdus publicul în spiritul acestei sărbători cu informații prețioase despre participanți.
”Bună ziua, cetățeni!/Bună ziua, brăneșteni!/Am venit să vă-ncântăm,/Primăvara s-anunțăm!/Iarna grea a cam trecut,/ Ghiocei au apărut,/Mii de cuci s-au îmbrăcat/Și au plecat azi la urat./Spiritele ei alungă/Vă urează viață lungă,/Primăvară însorită,/Cucii Riței vă salută!/La mulți ani cu sănătate,/Să vă dea Domnul de toate!”. Așa a început reprezentația grupurilor de cuci, cu ”Cuculeții” de la Grădinița ”Rița Gărgărița”, din Brănești, care au recitat poezia scrisă de educatoarea Valentina Radu. Un munte de drăgălășenie, adus în scenă de cei 20 de copilașii costumați cu măscuțe, susținuți de doamnele educatoare. Reprezentația a continuat cu Grupul Cucilor de la Școala Gimnazială nr. 1, Brănești, care a prezentat o suită de dansuri și obiceiuri populare specifice cucilor din Brănești, cât și cu Grupul Cucilor de la Liceul Teoretic ”Traian Lalescu”, Brănești, care a făcut pe scena Cucilor ediția 2019 un mic istoric al tradiției. Grupul Cucilor de la Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru”, Brănești, a prezentat un colaj de dansuri populare, prin care se exprima bucuria pentru venirea primăverii, iar Grupul Cucilor de la Liceul Tehnologic ”Cezar Nicolau”, Brănești, ne-a purtat prin cele mai importante momente ale vieții.
”Asta s-a întâmplat în anii trecuți. Au început datinile legate de naștere, botez și bucuria nunții, iar pentru că acum doi ani au botezat, s-au gândit ca la această ediție să pregătească momentul tăierii moțului”, a spus profesorul Andrei Galbenu.
După reprezentația unităților școlare, Grupul de Cuci tradițional ”Sedeanka Brănești” a venit pentru a arăta o parte din tradiția cucilor de altădată. Înființat după anii 1990, grupul de cuci tradiționali ”Sedeanka” păstrează vie tradiția de altădată.
Spectacolul a continuat cu Grupul ”Brezoaia din Domnești, județul Ilfov” care a revenit la Ziua Cucilor. Brezoaia, cunoscută și sub numele de Giumal, este un obiect păgân specific comunei Domnești. Grupurile de mascați străbat ulițele satului și curțile de gospodari lăsând loc fertilității și voii bune pentru anul care începe.
Pentru a doua oară pe scena cucilor din Brănești a venit grupul ”Fășangi”, din Cetea, localitatea Gaida de Jos, județul Alba. Ritualul fășangilor este legat de reînnoirea periodică a lumii, de renașterea naturii, începutul unui nou an agricol odată cu venirea primăverii și alungarea iernii. Jocul fășangilor presupune formarea a două cete, fășangii lupi și fășangii oamenii.
Pentru prima dată la Brănești a evoluat însă, pe 11 martie, ansamblul ”Chipărușul”, din Nereju, județul Vrancea. După cum am aflat din prezentare, Chipărușul este un dans cu măști din perioada precreștină, care se practică în Nereju, județul Vrancea, de către sătenii care veneau la priveghi la cei care mureau de moarte naturală. Conform tradiției, bărbații vin la priveghi, la bătrânii satului, pentru a face chipărușul. Ajunși aici, aceștia evocau personalitatea celui decedat, povestind lucrurile bune și cele rele din viața acestuia, apoi jucau în jurul focului. Focul care se aprinde în mijlocul curții reprezintă focul purificator. Mascații dansează haotic, iar cel care conduce, starostele, are în mână un ciomag cu două fețe, reprezentând binele și răul, ziua și noaptea sau viața și moartea. Măștile sunt confecționate din piele de capră și oaie și au partea de chip răzuită și vopsită. Măștile, atât cele bărbătești cât și cele de femei, reprezintă diferite stări sufletești, în funcție de starea meșterului care le confecționează.
Pentru alungarea spiritelor rele
La evenimentul care se întâmplă an de an, în prima zi de după Lăsata Secului, au venit și Dracii sau Grupul ”Capra cu mascații”, din Belcești, grup folcloric cu 12 mascați plus șapte muzicanți, acompaniați de fanfara din satul Sticlăria, comuna Scobinți, Iași. Personajele sunt Capra, Irodul, Căpitanul și un Toboșar. Muzica este compusă din 3 tompete, un clarinet, 2 cornuri, un bariton și o tobă. Corpul caprei este acoperit cu flori din hârtie încrețită, multicoloră. Capul caprei este confecționat din lemn de nuc cioplit, în forma cea mai apropiată de reprezentarea naturală. Irodul este ales dintre flăcăii cinstiți și anunță venirea caprei. Fata are grijă de capră, dirijează ceata cu fluierături de țignal. Costumul mascaților este confecționat din fetru brodat cu lână în culori vii.
Reprezentația a continuat cu grupul ”Brondoșii”, din Cavnic, județul Maramureș. Obiceiul bronodoșilor din Cavnic se desfășoară în fiecare an, între Crăciun și Anul Nou. Brondoșii sunt oameni de-ai locului mascați, care merg prin gospodăriile oamenilor să alunge spiritele rele, aducând cu ei rod și belșug.
Obiceiuri vechi de sute de ani
Nu în ultimul rând, înainte de invitații din străinătate, pe scena cucilor au urcat Uncheșii și Babele din Păunești, județul Vrancea. Ei au prezentat un obicei vechi de 100 de ani, sărbătorit în prima zi a Anului Nou, cu rolul de a alunga spiritele rele care se abat asupra satelor și de a readuce veselia și bunăstarea.
Spectacolul a depășit și în acest an hotarele României și s-a oprit în Bulgaria. Grupul Kuracuchi (cucii negri), din Alfatar, au venit din nou pe scena din Brănești. Numele grupului înseamnă păsărea neagră, astfel încât totemul lor poartă două pene negre orientate în sus. Grupul este format din 20 de persoane, având ca personaje componente preotul, gospodarul, gospodina, mirele, mireasa, doctorul, arapul, ursul, țiganul și cucii. Scenele principale sunt nunta, aratul, semănatul și nașterea pruncului.
Pentru prima dată pe scena cucilor, din zona Yambol, a venit însă grupul Kukerilor. Mascații care fac parte din acest grup vin din trei sate diferite, din satul Vodenichane, Lozeneț și Pîrveneț. Grupul a adus obiceiul aratului și al semănatului, scoțând în evidență fertilitatea ogoarelor. Principalele personaje ale grupului sunt mirele și mireasa, preotul, doctorul, ursul, vraciul și polițistul.
Grupul Survakarilor ”Batanovtsi”, din Pernik, Bulgaria, a prezentat un moment autentic din folclorul bulgăresc al măștilor. Tradiția își are originile în obiceiurile păgâne ale tracilor și slavilor care au stăpânit această zonă. Jocurile măștilor simbolizează alungarea spiritelor rele și reînvierea naturii. Participanții, cunoscuți drept Survakari, au prezentat un ritual al ritmului, sunetului și culorii, prin costumele și măștile tradiționale confecționate din blănuri de oi și capre, aripi și fulgi de pasăre, coarne și frunze.
La finalul paradei, au reintrat pe scenă membrii grupului de cuci tradiționali ”Sedeanka”. Aceștia au avut frumoasa misiune a încheia parada anului 2019, ocazie cu care au pregătit și o surpriză, un obicei mai puțin știut și care cu siguranță va rămâne în memoria tuturor celor prezenți, o parodie intitulată ”Se mărită baba cucilor”.
Mulțumirile s-au îndreptat, în final, către Primăria și Consiliul Local Brănești și Asociația Culturală Brănești, în parteneriat cu Consiliul Județean Ilfov, Centrul Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, Casa Corpului Didactic și unitățile de învățământ din comună.
