Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov a lansat, miercurea trecută, proiectul „Planul de management integrat și campanie de informare și conștientizare pentru situl Natura 2000 SCROVIȘTEA ROSCI0224 și ROSPA0140”. Inițiatorii proiectului sunt APM Ilfov, în parteneriat cu Clubul Ecologic UNESCO Pro Natura și Asociația pentru Protecția Habitatelor Naturale. Planul de management va fi finanțat din fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu – Axa prioritară 4.
Conferința de presă, organizată de APM Ilfov cu prilejul lansării programului amintit, a fost deschisă de Gabriela Dorojan, director executiv al agenției. Doamna Dorojan a ținut să le mulțumească tuturor celor prezenți și, în mod special, lui Ninel Peia, deputat de Ilfov, fostul director al APM Ilfov. Gabriela Dorojan a subliniat faptul că acest proiect a fost inițiativa lui Ninel Peia, în anul 2010. „Am întâmpinat multe greutăți. Am vrut în nenumărate rânduri să renunțăm la proiect, dar insistența domnului Peia ne-a făcut să mergem mai departe. Astfel că, în 2011 am depus documentația, iar în 2012 a fost semnat contractul de finanțare. De asemenea, aș dori să mulțumesc Organismului Intermediar POS Mediu, unde am găsit niște oameni minunați, care ne-au sprijinit la înscrierea proiectului.”, a spus doamna Dorojan în cuvântul său de deschidere.
Bucureștiul cel mai mare poluator al Ilfovului
Invitat să ia cuvântul, dl Ninel Peia a mărturisit că este foarte emoționat. „Este ca atunci când îți dorești foarte mult un copil, iar după ce crește, te bucuri când spune primele cuvinte. Când creionam acest proiect, m-am gândit la faptul că este păcat de acești bani europeni, care stau degeaba. Era păcat să nu folosim acești bani și să facem un lucru bun.(…) Fauna și flora sunt foarte importante pentru județul Ilfov. Dacă ar fi să ne gândim bine, Capitala ar trebui să ne plătească o taxă de mediu, că ne poluează destul, iar noi, în contrapartidă, le dăm mult oxigen și aer curat. (…) Ilfovul este groapa de gunoi a Bucureștiului. Este timpul să scăpăm de acest necaz. Pentru cele 1 milion de tone de gunoi aruncate în Ilfov, Bucureștiul trebuie să plătească. Dacă ar da măcar un leu pentru fiecare tonă s-ar stânge un milion de lei, cu care s-ar putea rezolva problema subvențiilor pentru transportul în comun la nivel județean, sau am putea susține proiecte de mediu mult mai generoase.”, a spus Ninel Peia. Domnia sa ne-a mai informat că Agenția de Mediu ilfoveană mai are depus încă un plan de management pentru 9 arii protejate din sudul României. APM județeană a luat deja acceptul celorlalte agenții de mediu și se va ocupa de acest proiect. O astfel de arie are în jur de 3-4.000 de hectare, așadar se poate vorbi de o suprafață de vreo 30 de mii de hectare. „De un astfel de proiect vor beneficia, în primul rând copiii noștri. În al doilea rând, astfel de proiecte ne vor permite să știm ce vom face în continuare. Vă mulțumesc pentru tot și vreau să vă asigur că județul Ilfov are astăzi un deputat. Până acum nu a avut așa ceva!”, a ținut să sublinieze Ninel Peia.
„Am fost preocupați de la început de protejarea acestei zone”…
…a declarat Emilian Burdușel, președintele Clubului Ecologic UNESCO „ProNatura” și custodele sitului de la Scroviștea. Dl Burdușel a făcut un scurt istoric al zonei, arătând că, în anul 2008 acesta a fost declarat sit de importanță comunitară și arie de protecție specială avifaunistică. Aici se găsesc 18 specii protejate de păsări, în special acvatice, printre care se numără cormoranul pitic, rața roșie, egreta mare și mică, stârcul galben și cel cenușiu. În apele din zonă trăiește ceea ce Emilian Burdușel a numit un relict glaciar, un pește denumit popular „țigănuș” (Umbra kramaeri), alături de broasca țestoasă de apă (emys orbicularis). Tot aici poate fi întâlnită și o specie de plantă carnivoră acvatică, aldrovanda vesiculosa. „Aceste specii sunt un indicator că încă mai avem zone naturale. În perioada imediat următoare, vom începe munca. Se vor forma echipe de specialiști care vor efectua campanii de evaluare a faunei și florei de pe teritoriul sitului. Există patru habitate forestiere și două acvatice.Trebuie să avem o viziune clară asupra acestei zone, pentru a putea determina modul de acțiune în vederea protejării și conservării speciilor din areal. Este un miracol că încă mai avem zone naturale, aici lângă București. Nu trebuie să existe doar o arie metropolitană plină de betoane, care să se întindă până la Dunăre, cum se spune mai nou, ci trebuie să avem zone care să asigure inelul verde al Capitalei.”, a spus Emilian Burdușel auditoriului prezent.
Ce-și propune proiectul
Situl Scroviștea este parte integrantă a Rețelei ecologice europene Natura 2000. Recunoscut ca Sit de Importanță Comunitară (SCI) ROSCI0224, acesta se întinde pe o suprafață de 3391 hectare din care 3356 ha reprezintă Aria de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) ROSPA0140. Scroviștea este, totodată, desemnată și Zonă naturală protejată. Proiectul planului de management, are o valoare totală de 323.600 de euro, bani care provin din Fondul European de Dezvoltare regională prin POS Mediu. El își propune îmbunătățirea cu cel puțin 20% a stării de conservare favorabilă, dar și creșterea cu 25% a nivelului de informare a grupurilor țintă, vizate de proiect (autorități locale, cetățeni, operatori economici etc). În acest scop, se vor elabora studii de evaluare detaliată a speciilor, a habitatelor forestiere și acvatice, precum şi studii de impact și presiune antropică (efectele activității umane asupra mediului). Pentru informarea autorităților locale și a cetățenilor din cele 3 localități din zonă (Periș, Bălteni și Ciolpani), se vor organiza întâlniri publice, vor fi distribuite broșuri și pliante de prezentare, precum și albume privind speciile și habitatele de interes comunitar. Nici elevii nu vor fi lăsați deoparte. Pentru aceștia se vor organiza în 4 unități școlare ateliere de lucru și se vor realiza expoziții itinerante de fotografie. De asemenea, vor avea loc ședințe de instruire a celor 18 reprezentanți aparținând celor trei parteneri de proiect.
