Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, recunsocută în popor sub numele de Sânziene sau Drăgaică este încununată de numeroase obiceiuri și tradiții. Aceasta vine însă și cu o serie de minuni posibile.
Sărbătorite la mijlocul anului, într-un moment de răscruce, la trei zile după Solstițiul de Vară, se crede că Sânzienele sunt binevoitoare omului. În credința populară, acestea sunt ființe ireale, fantastice, făpturi luminoase, din aer, albe și frumoase care au o mulţime de însușiri binefăcătoare. Ziua se prezintă ca niște fuioare ușoare de vânt, iar noaptea se transformă în zâne cu părul galben rochii albe, de abur, care dansează hore amețitoare prin grădini și cântă cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Acestea aduc fertilitate culturilor, femeilor căsătorite, păsărilor și animalelor, dau miros florilor, apără lanurile de intemperiile vremii, vindecă bolile și suferințele oamenilor.
- Baia de solstițiu – se crede că îmbăierea într-o apă curgătoare, în ziua de Sânziene, spală toate nenorocirile și supărările și grăbește împlinirea dorințelor. De asemenea, că scăldatul într-o apă din sălbăticie îmbunătățește starea de sănătate,
- Purificarea – se spune că roua căzută pe florile de Sânziene purifică și aduc întâmplări frumoase în viața celui ce o bea la miezul nopții,
- Căsătoria – în credința populară, ziua de Sânziene este oportună pentru a face importanți spre împlinirea sufletească. Dacă o fată nemăritată aruncă un buchet de flori prin ușa deschisă, se spune că își va găsi sufletul pereche anul acesta. Coronițele din flori lăsate peste noapte în grădină și găsite pline de rouă în zorii zilei, indică măritișul. De aici și credința că Drăgaica este ziua iubirii și a tinerilor îndrăgostiți,
- Protecția bunurilor – covoarele, așternuturile, hainele și alte lucruri din casă nu vor fi mâncate de molii dacă vor fi scoase la soare, de Sânziene,
- Alungarea oboselii – Verbina culeasă în această zi și păstrată în casă, alungă oboseala și aduce un plus de sănătate.
