Rata de acoperire vaccinală, în Ilfov, a crescut
@ Medicii de familie din județ au primit cantități suficiente de vaccin
”Sala Scoarțelor” din incinta Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia a fost neîncăpătoare vineri, 22 septembrie a.c., la reuniunea lunară a Colegiului Prefectural Ilfov, care a avut o ordine de zi generoasă – stadiului campaniei de vaccinare împotriva rujeolei, la nivelul județului, precum și dezvoltarea programelor naționale de sănătate publică și continuarea celor existente (prezentare făcută de către Direcția de Sănătate Publică Ilfov); stadiul de implementare a măsurilor cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) în Ilfov (Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti) și, la final, motivul pentru care s-a ales ca loc de desfășurare a ședinței – Palatul Brâncovenesc – ”Patrimoniul Cultural din judeţul Ilfov – între trecut şi viitor”, prezentare a Direcţie Judeţene pentru Cultură Ilfov și a invitaților Alexandru Bădescu și Mihai Florea, de la Muzeul Național de Istorie a României.
Articol apărut în nr. 370 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Așadar, echipa completă a șefilor deconcentratelor ilfovene, alături de prefectul județului Ilfov, Marius Cristian Ghincea și subprefectul, Laurenția Georgeta Tortora, au aflat cele mai noi date, la nivel județean, din programele de sănătate publică derulate de DSP Ilfov și finanțate din bugetul Ministerului Sănătății. Este vorba de:
- Programele naționale de boli transmisibile:
- de vaccinare,
- de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare,
- de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA,
- de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei,
- de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;
- Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă;
- Programele naționale de boli netransmisibile (cu subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș – Papanicolau la populația eligibilă în regim de screening);
- Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate (cu subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate);
- Programul național de sănătate a femeii și copilului.
Prin urmare, o tematică complexă și de aceea am ales ca, în această ediție a Jurnalului de Ilfov să vă prezentăm cele mai recente informații culese din teritoriu, în programele naționale privind bolile transmisibile, urmând să detaliem celelalte programe analizate, în edițiile următoare.
O creștere a ratei de vaccinare de la 45,8%, la 60,02%
Potrivit dr. Simona Lăcătușu, medic primar epidemiolog la DSP Ilfov, în perioada ianuarie – august 2017, prin cabinetele medicilor de familie din județ au fost efectuate 17.686 vaccinări, rezultând o acoperire vaccinală, per total, de 64,08%, în luna iulie, respectiv de 60,02%, în luna august, de la 45,8% în mai 2017. Defalcat pe vaccinări, înseamnă o rată de 99,17% pentru BCG, 19,91% pentru vaccin antihepatită B (s-a renunțat la vaccinarea din maternitate; se mai vaccinează, la naștere, doar copiii cu mame cu atg HBs pozitiv), 96,55% pentru vaccin antihepatită B – diftero-tetanic-pertussis-poliomielitic-Hemophilus B, 64,08% până la 31 iulie și 60,02% până la 31 august – pentru vaccin rujeolic-rubeolic-oreion, 37,88% (vaccin insuficient – la sfârșitul anului 2016, stocul era zero, DSP Ilfov primind abia în martie 2017 – 500 doze, 500 doze în aprilie și 2.520 doze în septembrie 2017) – pentru vaccin diftero-tetano-pertussis-poliomielitic la copiii de 6 ani și de 19,50% (tot ca urmare a lipsei dozelor necesare, cu un stoc zero la finele anului trecut, primindu-se abia în aprilie 2017 – 100 de doze) – pentru vaccin diftero-tetanic la copiii de 14 ani.
Vaccinul ROR reprezintă o soluție sigură, disponibilă și eficientă pentru a proteja viața și sănătatea copiilor!
Legat strict de rujeolă, e bine să știți că ”pojarul” este o boală infecțioasă, extrem de răspândită, care afectează până la 99,9% din populație, marea majoritate se îmbolnăvește în copilărie, adulții fiind imuni. Contagiozitatea bolii este foarte mare, iar transmiterea se face de la bolnav, direct pe cale aerogenă. Receptivitatea față de acest virus este foarte mare, în special dacă mama nu este imună. Rujeola lasă o imunitate puternică și durabilă, a doua îmbolnăvire neproducându-se decât în cazuri excepționale. Rujeola apărută în primele 3 luni de sarcină poate provoca malformații congenitale la făt. Simptomele apar, de obicei, la 10-12 zile de la contactul cu virusul și la început pot fi confundate cu o răceală obișnuită: secreții nazale, tuse și febră mică. Pe măsură ce boala progresează și în special între a treia și a șaptea zi de la debut, temperatura crește până la 39-41 grade Celsius, iar pe corp apare o erupție caracteristică reprezentată de pete roșii care persistă de la 4 la 7 zile.
BDA – Boala diareică acută, în topul morbidității
Situația morbidității prin boli transmisibile prioritare raportate în Ilfov, în perioada ianuarie-august 2017, indică pentru primele locuri – BDA – boala diareică acută, varicela, rujeola și scarlatina. În județ au fost înregistrate, de la începutul anului, 75 cazuri confirmate de rujeolă – 19 la copii vaccinați, restul la cei fără vaccin. Au existat 3 focare de rujeolă, la Centrul HIV din Vidra și în comunitățile de romi din Glina și Sintești. În programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei, prin cele 2 dispensare TBC ale județului – de la Buftea și Saftica, de la începutul anului au fost examinate 849 persoane. A fost inițiată chimioprofilaxia pentru 21 persoane și, în colaborare cu coordonatorul tehnic județean, au fost făcute anchete epidemiologice pentru toate cele 37 de cazuri nou apărute de tuberculoză. În acest moment, în județ de află în tratament pentru TBC 70 de bolnavi.
Alexandrina Niţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură s-a pensionat
O carieră extrem de apreciată şi omagiată pe măsură
Cea de-a treia parte a Colegiului prefectural a fost una festivă. În care, însă, dat fiind profesionalismului caracteristic, cu care ne-a obișnuit în toți anii (și au fost 17) cât a condus Direcția Județeană pentru Cultură Ilfov, Alexandrina Niță a avut grijă să strecoare și o componentă ”informativă” extrem de interesantă a ceea ce va reprezenta, pe viitor, studiul patrimoniului cultural al județului.
Alexandrina Niță a ieșit la pensie, iar ”ceremonia” de final de activitate în câmpul muncii a avut loc în cadrul ședinței Colegiului prefectural, unde altundeva, decât într-o locație reper al patrimoniului cultural național.
Alexandrina Niță a fost felicitată pentru întreaga sa activitate, de către colegii din celelalte deconcentrate ilfovene, de conducerea Prefecturii Ilfov, dar și de colaboratori ai Direcției Județene pentru Cultură. ”A fost o bucurie și o onoare să vă cunosc și să lucrăm împreună. În ultimii 10 ani am avut cea mai bună echipă de colegi, la Ilfov, buni și responsabili, pe care-i apreciez foarte mult”, a spus Alexandrina Niță, emoționată la maximum de surpriza pe care i-au făcut-o membrii Colegiului prefectural și colaboratorii domniei sale.
Colaboratorii invitați ai Alexandrinei Niță au susținut comunicarea cu titlul „Patrimoniul județului Ilfov între trecut și viitor”, demers care a avut ca punct de pornire remarca făcută de John Carman (“Theorising the Practice of Archaeological Heritage Management”. Archaeologia Polona 38, no. Archaeological heritage management (2000): 5-21) – care atrăgea atenția că ”patrimoniul este o resursă culturală finită și nonregenerabilă care necesită o evaluare constantă”. În acest sens s-au prezentat două teme de actualitate privind patrimoniul județului Ilfov: prima parte, prezentarea lui Mihai Ștefan Florea, doctorand în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Istorie, Univ. București și muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României, departamentul Informatică, s-a concentrat asupra patrimoniului arheologic și asupra unei metode de inventariere a siturilor arheologice care combină cartografia comparată și Sistemele Informaționale Geografice (GIS). Iar cea de-a doua parte a comunicării a fost susținută de dr. Alexandru Bădescu, șeful Secției Patrimoniu din cadrul Muzeului Național de Istorie a României și s-a concentrat asupra pieselor de patrimoniu descoperite întâmplător pe raza județului Ilfov (despre care Jurnalul de Ilfov a relatat) și ajunse la Muzeul Național de Istorie a României datorită bunei colaborări dintre Direcția Județeană pentru Cultură Ilfov și muzeu, mai exact trei loturi de obiecte de patrimoniu constituite din cercei, brățări, monede etc.
La final, toți cei prezenți s-au bucurat de un tur ghidat al Palatului Brâncovenesc, o ocazie bună pentru a afla istoria știută sau mai puțin cunoscută a locurilor, a celor care au locuit în palatul construit de Constantin Brâncoveanu și a faptelor petrecute aici.
Sesiunea 2017 a PNDR 2014-2020: 11 milioane de euro, în Ilfov, finanţare nerambursabilă pentru proiectele depuse până acum
Cristian Șlincu, directorul Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) București (subunitate în subordonarea Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 8 București – Ilfov, din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR, care are ca atribuții principale implementarea tehnică și financiară a Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – FEADR, respectiv primirea și verificarea cererilor de finanțare și a cererilor de plată de la beneficiarii din București și din Ilfov) a prezentat stadiul de implementare a măsurilor cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, în Ilfov, pornind de la mențiunea că prin acest program se acordă fonduri nerambursabile de la UE și Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.
Fermierii, societățile private și autoritățile publice locale au la dispoziție aproximativ 8 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, pentru investiții la standarde europene, eficiente și rentabile, iar principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020 sunt:
@ Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesarea produselor agricole;
@ Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri;
@ Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de noi locuri de muncă;
@ Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
@ Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat;
@ Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER.
Pe 25 martie 2015, AFIR a deschis prima sesiune anuală continuă pentru depunerea de proiecte, iar pe 28 martie 2017 au fost deschise sesiunile pentru depunerea de proiecte pe sM (submăsura) 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, sM 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică – componenta infrastructură de apă/apă uzată și sM 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, ulterior fiind deschise sesiuni pentru depunerea de proiecte și pe celelalte submăsuri de finanțare. Pentru o mare parte din submăsuri, alocarea financiară a fost epuizată la scurt timp de la lansare.
În prezent se mai pot depune proiecte pe:
@ sM 4.1a – Investiții în exploatații pomicole (data închiderii sesiunii – 30.09.2017);
@ sM 4.2 – Investiții pentru procesarea/marketingul produselor agricole (data închiderii sesiunii – 30.09.2017);
@ sM 4.2a – Investiții pentru procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol (data închiderii sesiunii – 30.09.2017);
Schema de ajutor de stat GBER “Stimularea dezvoltarii regionale prin realizarea de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole” (data închiderii sesiunii – 31.10.2017);
@ sM 4.3.I – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice (data închiderii sesiunii – 30.09.2017);
@ sM 16.4 – Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul agricol (data închiderii sesiunii – 30.11.2017);
@ sM 16.4a – Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectorul pomicol (data închiderii sesiunii – 30.11.2017).
Ghidurile solicitantului pentru aceste submăsuri sunt disponibile pe site-ul www.afir.info.
La OJFIR București, în sesiunea 2017 până în prezent, în cadrul PNDR 2014-2020, au fost depuse 152 proiecte, fiind semnate 123 de contracte de finanțare, cu o valoare totală de 11.147.898 euro, din care s-au plătit deja 4,1 milioane de euro.
