Datele statistice indică cifre care ar trebui să fie în atenția tuturor administrațiilor publice locale sau a celei de la nivel județean și care să fie luate în calcul la orice viitoare planificare pe termen mediu sau lung pentru dezvoltarea Ilfovului.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 395
Direcția Județeană de Statistică Ilfov a prezentat, pe 22 martie 2018, la sediul Prefecturii Ilfov, evoluția principalilor indicatori economico-sociali la nivelul județului, în anul 2017. Vorbind despre fenomene demografice, Mariana Mihalache, directorul executiv al instituției, a făcut câteva referiri interesante cu privire la populaţia rezidentă a Ilfovului, a Capitalei sau a României – înregistrată în 2015 și proiectată pentru anii 2030 și 2060 (în variantele de proiectare medie și intermediară). Spre exemplu, Ilfovul este singurul județ din țară unde cifrele sunt în creștere, cercetarea indicând pentru 2015 – 437.612 populație rezidentă (totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străină și fără cetăţenie, care au reședinţa obișnuită pe teritoriul județului), iar prognozele indică, așa cum precizam mai sus – în variantă medie – 654.329 (+49,5%) populație rezidentă, pentru 2060, iar în varianta intermediară, tot pentru orizontul anului 2060 – puțin sub 700.000 (+59,6) de persoane (respectiv – 698.411 rezidenți ai județului). Asta în timp ce, în Capitală, numărul rezidenților scade drastic, populația ajungând în 2060 – la 1.379.156 persoane (-25,1%, în variantă medie) sau la 1.501.507 persoane (-18,8%, în variantă intermediară) de la 1.848.912 rezidenți în Capitală, în 2015. Trendul descrescător se menține și la nivelul țării, unde, de la 19.819.697 rezidenți în 2015, numărul scade, în variantă medie prognozată, spre exemplu, la 17.892.489 (în 2030), respectiv 13.784.413 (- 30,5%, în 2060). Așadar, o provocare pentru Ilfov, care trebuie să țină seama cu mare atenție de toate strategiile bine gândite pentru dezvoltare durabilă, mobilitate, gestionare deșeuri etc.
Informaţii detaliate sunt prezentate în publicaţia “Proiectarea populaţiei României în profil teritorial la orizontul anului 2060”, pe site-ul INS, la adresa:
Unitățile locative active
Cele mai recente date privind unităţile locale active (sunt incluse pe lângă agenţii economici cu sediul social în judeţ și punctele de lucru cu personalitate juridică – CUI propriu – din judeţ ale agenţilor economici cu sediul social în alte judeţe) în Ilfov s-au centralizat la nivelul anului 2016 și au indicat o creștere cu 8,3% faţă de 2015 (fiind singurul judeţ care a înregistrat o creștere importantă a numărului acestora), deţinând o pondere de 3,9% din totalul unităţilor locale active de la nivel naţional. Astfel, judeţul Ilfov se situează pe locul 5 la nivel național, după București și judeţele Cluj, Timiș și Constanţa.
Din totalul de 21.362 unităţi locale active, 88,3% erau reprezentate de microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 9,2% de întreprinderile mici (10-49 salariaţi), 2,1% de întreprinderile mijlocii (50-249 salariaţi) și 0,4% de întreprinderile mari (peste 250 salariaţi), iar majoritatea aveau activitatea principală în comerţ, apoi activităţi profesionale, știinţifice și tehnice, construcţii, industrie și transport și depozitare. În 2016, după densitatea unităţilor locale active, Ilfov, alături de București, s-a situat pe locul 1, cu 53 de unităţi locale active la 1.000 locuitori.
În 2016, cifra de afaceri realizată de unităţile locale din judeţul Ilfov, cu activitatea principală în industrie, a fost mai mică cu 1,4% faţă de 2015, deţinând o pondere de 3,2% din totalul cifrei de afaceri de la nivel naţional. Aici, Ilfov se situează pe locul 11 pe țară; cifra de afaceri realizată de unităţile locale din Ilfov, cu activitatea principală în construcţii, a fost mai mare cu 13,6% faţă de 2015, deţinând o pondere de 4,8% din totalul cifrei de afaceri de la nivel naţional. Ilfov s-a situat pe locul 3, iar la cifra de afaceri realizată de unităţile locale din judeţul Ilfov, cu activitatea principală în comerţ, care a fost mai mare, în 2016, cu 16,7% faţă de 2015, deţinând o pondere de 9,3% din totalul cifrei de afaceri de la nivel naţional, judeţul s-a situat pe locul 2, după București. În 2016, cifra de afaceri realizată de unităţile locale din Ilfov, cu activitatea principală în alte servicii, a fost mai mare cu 16,8% faţă de 2015, deţinând o pondere de 5,6% din totalul cifrei de afaceri de la nivel naţional. Ilfov s-a situat pe 3, după Capitală și judeţul Cluj.
PIB regional
Regiunea București – Ilfov este cea mai importantă din cele 8 regiuni de dezvoltare ale ţării, contribuţia sa în produsul intern brut (PIB) regional naţional în 2015 fiind de 27,8%. Analizând această regiune, se observă că București a contribuit cu un procent semnificativ la realizarea PIB regional în 2015 (90,3%), în scădere ușoară faţă de 2014 (90,4%). În 2015, aportul judeţului a fost de 9,7%, iar PIB/locuitor la nivelul judeţului (43.713,2 lei PIB/locuitor) a fost cu 21,6% mare decât cel înregistrat la nivel naţional (35.957,1 lei PIB/locuitor). În 2015, Ilfov s-a situat pe locul 5 pe ţară în ceea ce privește PIB regional/locuitor, după București și judeţele Timiș, Constanţa și Cluj.
Investiţii, construcții, locuințe terminate și autorizații
Anul trecut, volumul total de investiţii realizat de către agenţii economici aflaţi în eșantionul judeţului a fost în creștere cu +2,1% faţă de 2016, iar la nivel naţional s-a înregistrat o creștere cu +6,4%. Cea mai mare pondere în structura investiţiilor din judeţ, de 72,9%, o deţin unităţile din sectorul privat (capital social privat românesc sau românesc și străin). În structură, la nivelul judeţului, 35,4% sunt lucrări de construcţii, 34,1% sunt utilaje cu montaj și fără montaj, 23,3% sunt mijloace de transport și 7,2% alte cheltuieli de investiţii.
În 2017, volumul lucrărilor de construcţii la nivelul judeţului a fost în creștere cu 0,8% faţă de 2016, iar la nivel naţional volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 1,5%. Din volumul total de lucrări de construcţii realizate în judeţ, în 2017, 61% sunt lucrări de construcţii noi, 33% sunt lucrări de întreţinere și reparaţii curente, iar 6% sunt lucrări de reparaţii capitale.
În anul 2017 s-au dat în folosinţă, în Ilfov, 5.848 locuinţe (3.481 în urban și 2.367 în rural). Faţă de aceeași perioadă a anului 2016, numărul total al locuinţelor terminate și date în folosinţă a fost mai mic cu 336 locuinţe (-5,4%). Locuinţele terminate au avut ca sursă de finanţare exclusivă fondurile private ale populaţiei.
În 2017, Ilfov se situează pe primul loc, deţinând 11% din totalul locuinţelor terminate la nivelul ţării, urmat la egalitate ca pondere de judeţul Cluj, Timiș, de București sau de județele Constanţa și Iași.
Autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale de către administraţiile locale din Ilfov au fost de 5.512 în 2017, mai mult cu 824 autorizaţii față de 2016. Astfel, și la acest capitol, Ilfov deţine supremaţia în ţară.
Ce anume exportăm, dar și ce importăm?
Activitatea de comerţ exterior în primele 10 luni din 2017, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, arată că volumul exportului, după sediul agentului exportator, a fost în de 1.958,2 mil. euro FOB, reprezentând 3,7% din total ţară. Ilfov se situează pe locul al 8-lea după volumul exportului. Volumul importului, după sediul agentului importator, a fost de 5.574,8 mil. euro CIF în primele 10 luni din anul 2017, reprezentând 8,9% din total ţară. Din punct de vedere al volumului de import, judeţul se situează pe locul 2, după București. Cea mai însemnată parte a exportului este dată de grupa produse alimentare, băuturi și tutun, iar principala ţară de destinaţie a exporturilor realizate de agenţii economici din Ilfov o reprezintă Italia, urmată de Germania și de Franţa. Principala ţară de provenienţă a importurilor realizate de agenţii economici din Ilfov – pe locul 1 se află mijloacele de transport – o reprezintă Germania, urmată de China și Olanda.
Salariați vs pensionari vs șomeri
Efectivul estimat de salariaţi ilfoveni la sfârșitul lunii decembrie 2017 a fost de 144.619 persoane, mai puţin cu 596 persoane decât la sfârșitul lunii noiembrie 2017, dar cu 12.156 persoane mai multe faţă de finele lunii decembrie 2016. În Ilfov, la sfârșitul anului trecut, 1,8% din salariaţi lucrau în “agricultură, silvicultură și pescuit”, 31% în “industrie și construcţii” și 67,2% în “servicii”. Salariaţii din Ilfov reprezintă 12,8% din totalul salariaţilor din regiunea București-Ilfov și 2,8% din cel pe total ţară, pondere care plasează judeţul pe locul al 10-lea la nivel naţional după numărul de salariaţi.
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat în Ilfov, în decembrie 2017 a fost de 3.968 lei, cu +306 lei mai mare faţă de cel la nivel naţional și câștigul salarial mediu net lunar de 2.843 lei, cu +214 lei mai mare faţă de cel de la nivel naţional, situând judeţul pe locul al 3-lea după Capitală și judeţul Cluj.
În același timp, în trimestrul IV 2017, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat în Ilfov a fost 72.792 persoane, revenind în medie 50,3 pensionari la 100 de salariaţi. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din Ilfov a fost de 1.005 lei, mai mare cu 136 lei (+15,7%) comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, dar mai mică cu 66 lei (-6,2%), decât pensia medie înregistrată la nivelul ţării.
Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocupare și Formare Profesională, numărul șomerilor înregistraţi în evidențele agenției județene, la sfârșitul lunii decembrie 2017, era de 1.207 persoane, cu 755 persoane mai puţine faţă de sfârșitul lunii decembrie 2016 (-38,5%). Rata șomajului, calculată ca raport între numărul total de șomeri și populaţia activă civilă, a fost în Ilfov, la sfârșitul anului trecut, de 0,6%, cu 3,4% mai mică decât rata șomajului la nivel de ţară (4%) și cu 0,9% mai mică decât cea înregistrată la nivelul Capitalei (1,5%).
Fenomenele demografice: spor natural pozitiv, populație tânără
În 2017, s-au născut 5.053 copii (+95 faţă de anul 2016) și au decedat 4.012 persoane (+94 faţă de anul 2016), conducând la un spor natural de +1.041 persoane (singurul din țară cu spor pozitiv, iar acesta este trendul de mai bine de 10 ani de zile). S-au încheiat 3.349 căsătorii, cu 274 mai multe decât în 2016 și s-au desfăcut 657 căsătorii, cu 91 mai puţine decât în 2016. Anul trecut au fost 27 de cazuri de mortalitate infantilă a (cu 10 cazuri mai mult decât în 2016).
Toate acestea la o populație, după domiciliu, a județului, la 1 iulie 2017, de 415.594 locuitori, din care 213.829 femei, densitatea fiind de 265,7 loc/km². Raportul de masculinitate este de 94 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin, în timp ce la nivel naţional acesta este de 95 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.
La 1 iulie 2017, indicele de îmbătrânire a populaţiei ilfovene indica 76,2 persoane vârstnice care revin la 100 persoane tinere, așadar o populaţie întinerită. Durata medie a vieţii a crescut de la 75,43 ani în 2015 la 75,76 ani în 2016 (creștere cu 0,33 ani). În comparaţie cu celelalte judeţe durata medie a vieţii în Ilfov este la egalitate cu cea a judeţului Covasna și superioară celei din judeţele: Iași, Neamţ, Galaţi sau Dâmboviţa și inferioară celei din judeţele Prahova, Vrancea, Bistriţa-Năsăud sau Suceava. Judeţul se situează pe locul 14 la nivel național, durata medie a vieţii fiind superioară celei înregistrate la nivelul României – (75,76 ani) cu 0,20 ani.
