Stadionul „Constantin Bălălău” din Buftea a devenit, pe 5 octombrie, centrul unei demonstrații de tradiție, competiție și pasiune autentic românească. Cupa Federației la Oină pentru seniori și senioare, organizată de Federația Română de Oină în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sport, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, Primăria și Consiliul Local Buftea și ACS Voința Buftea, s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 774
Evenimentul a reunit cele mai puternice echipe din țară într-o zi dedicată sportului național și a reprezentat o veritabilă reafirmare culturală și identitară a unei tradiții care a modelat generații. Meciurile s-au desfășurat simultan pe două terenuri, într-un ritm alert, care a demonstrat că oina este un sport viu, spectaculos și plin de emoție. Organizarea a fost impecabilă, iar sprijinul administrației locale, cu susținerea primarului Gheorghe Pistol, a făcut posibilă o desfășurare amplă, cu vizibilitate și implicare locală.
Președintele Federației Române de Oină, Nicolae Dobre, a explicat că această ediție a Cupei Federației a respectat regulile jocului clasic – varianta de 11 jucători pe iarbă, cea mai veche formă a oinei, jucată de peste un secol. „Este forma de bază a oinei, un sport complex, de echipă, un joc dinamic, fără timpi morți, dar mai ales un simbol al culturii românești”, a spus acesta.
El a vorbit și despre adaptările moderne ale sportului. Pentru sezonul rece, federația a introdus o variantă cu șase jucători, care se joacă în sală, pe terenuri de handbal, asigurând astfel continuitatea antrenamentelor și competițiilor.
Există și varianta de plajă, cu opt jucători, creată pentru promovarea sportului în sezonul estival, care păstrează regulile de bază dar reduce dimensiunile terenului, pentru a facilita efortul fizic. În total, în România, oina are trei forme oficiale de joc – pe iarbă, în sală și pe plajă – și acoperă toate categoriile de vârstă, de la juniori de 12 ani până la seniori.
O zi întreagă plină de dinamism
Ziua de competiție a fost intensă, cu opt echipe din toată țara care au luptat pentru trofeu, patru la fete și patru la băieți. Pe terenul fetelor, ACS Galicea Mare din Dolj, CS Hida din Sălaj, ACS Ambiția Mădălin din Prahova și ACS Hoinarii Saligny din Constanța au oferit un spectacol sportiv plin de voie bună. ACS Galicea Mare s-a impus la finalul competiției, după o serie de victorii, între care un meci decisiv câștigat cu emoție în fața CS Hida, scor 7–6. Hida a terminat pe locul secund, în timp ce Ambiția Mădălin a completat podiumul, grație unei victorii obținute în fața formației Hoinarii Saligny.
La masculin, ACS Frontiera Tomis Constanța, CSM Râmnicu Sărat, CS Victoria Surdila Greci și CS Tradisport Constanța au oferit meciuri spectaculoase, cu ritm și adrenalină. Frontiera Tomis a dominat clar întreaga competiție, obținând victorii categorice în toate partidele – 28–2 cu Tradisport, 15–12 cu Surdila Greci și 17–10 cu Râmnicu Sărat – încheind pe primul loc, cu maximum de puncte. CS Victoria Surdila Greci s-a clasat pe locul secund, în timp ce CSM Râmnicu Sărat a completat podiumul cu o victorie convingătoare în fața Tradisport.
Festivitatea de premiere, organizată la finalul zilei, a fost momentul de recunoaștere a efortului depus de toate echipele, iar sportivii au primit diplome, cupe și aplauze din partea publicului.
Președintele Federației Române de Oină, Nicolae Dobre, a vorbit pe larg despre eforturile de modernizare și extindere ale federației. „Federația are astăzi peste 40 de competiții naționale pe an, aproape una în fiecare săptămână.
Avem 57 de echipe afiliate, dar fiecare are profilul ei – unele vin doar cu juniori, altele cu seniori, unele sunt mixte. Oina e în creștere, iar colaborarea cu Ministerul Educației a fost esențială: în ultimii ani, numărul echipelor școlare a crescut de la 20–30 la peste 400. Sportul acesta nu e doar performanță, e educație, e cultură, e identitate. Copiii care învață oina în școală, ajung să înțeleagă ce înseamnă spiritul de echipă și respectul pentru tradiție”, a explicat el.
Dobre a subliniat și importanța recunoașterii culturale a oinei: „Jocul a fost inclus în Registrul Național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial și este în curs de a fi recunoscut de UNESCO. Este o recunoaștere nu doar sportivă, ci culturală. Ne bucurăm că Ministerul Culturii și Agenția Națională pentru Sport au înțeles această valoare și susțin
demersul.”
Pe plan internațional, Federația Română de Oină este printre cele mai active din Europa în domeniul jocurilor tradiționale. Nicolae Dobre, care este și vicepreședinte al Asociației Europene a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale, precum și membru în conducerea World Ethnosport Confederation (cu sediul la Istanbul), a detaliat eforturile de promovare globală: „Anul trecut am fost invitați la Istanbul, la un festival cu sute de mii de viziatori. Săptămâna viitoare mergem în Tunisia, cu o echipă feminină. În Londra s-a format deja o echipă, iar în Africa și Asia sunt grupuri care învață oina. Avem solicitări din India, Nepal și Pakistan. E un proces lent, dar important, pentru că oina are potențialul să devină
un ambasador al culturii noastre.”
Federația urmărește, de asemenea, crearea unor „Jocuri Olimpice ale sporturilor tradiționale”, un proiect ambițios care ar reuni, sub același concept, disciplinele identitare ale diverselor popoare. „E un vis greu de realizat, dar real. Ar aduce recunoaștere și pentru sporturile tradiționale, care altfel rămân locale. Oina are nevoie de aceste competiții
internaționale pentru a supraviețui și pentru a se dezvolta”, a mai spus Nicolae Dobre.
Rădăcinile sportului și legătura cu istoria
Istoria oinei merge mult în urmă. Jocul este atestat din 1364, iar în forma sa modernă a fost organizat pentru prima dată în 1899, la București, la inițiativa lui Spiru Haret, Ministrul Instrucțiunii Publice de atunci. Acesta a observat, chiar și atunci, că tinerii se îndepărtau de mișcare și a propus profesorilor de gimnastică introducerea sportului în școli, după ce a
ajuns la concluzia că „tineretul nu mai e zglobiu ca altădată”, așa că trebuie ”adus înapoi în mișcare printr-un joc care ne aparține – oina.” Așa s-a născut regulamentul unic, numele a fost adoptat din zona Moldova, iar primul campionat național s-a ținut în 1899, în București, fiind câștigat de Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. De atunci, competițiile s-au
desfășurat constant, chiar și în perioada interbelică, iar oina a ajuns să fie jucată și în prezența familiei regale. În ultimele decenii, sportul a fost practicat de mii de români, iar în perioada sa de glorie, număra peste 50.000 de jucători legitimați.
Oina a fost iubită de mari personalități ale culturii române, Caragiale, Sadoveanu, Iorga sau Creangă, care vedeau în acest joc o imagine a solidarității și a inteligenței românești.
Buftea, un nou centru pentru sportul tradițional
Viceprimarul Alexandru Vaida a transmis, în numele administrației locale, sprijinul total pentru relansarea acestui sport în oraș subliniind că Buftea este un loc al tradiției, al identității românești, unde sporturile autentice pot renaște. În semn de recunoștință, Federația Română de Oină i-a oferit o diplomă și un tricou oficial.
În acest context, Nicolae Dobre a propus înființarea unei secții de oină în cadrul ACS Voința Buftea, pentru ca tinerii din zonă să poată practica regulat acest sport. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea de a organiza anual la Buftea Memorialul „Ioan Popescu-Buftea”, în cinstea celui care a promovat oina la București și a influențat generații
întregi de jucători. „Dacă există interes local, putem transforma Buftea într-un centru regional de oină. Orașul are istorie, are condiții și are oameni care iubesc sportul. Avem susținerea administrației, prin primarul Gheorghe Pistol, noi suntem gata să ajutăm, să aducem materiale, să pregătim antrenori, să facem tot ce ține de noi”, a afirmat Dobre.
Federația Română de Oină are o colaborare bună cu școlile. „Când am preluat conducerea, exista o singură competiție școlară, la băieți. Astăzi avem patru, pe toate nivelurile, și sute de echipe. Este cea mai bună dovadă că oina trăiește prin educație. Un copil care joacă oină învață să colaboreze, să gândească în echipă, să respecte reguli și adversari. Mulți dintre foștii jucători, ajunși în poziții de decizie, se întorc acum să susțină sportul care i-a format”, a adăugat președintele FRO. Nicolae Dobre spune că oina nu este doar un sport național, ci și un mijloc de educație și cultură: „Spun mereu: oina este expresia sportivă a culturii românești. De aceea trebuie păstrată, încurajată și transmisă mai departe.”
Federația pregătește deja noi competiții până la finalul anului, inclusiv Cupa Unirii, organizată alternativ în România și Republica Moldova. „Avem în fiecare an două evenimente comune – unul la București, unul la Chișinău. E modul nostru de a ține
treaz spiritul românesc de o parte și de alta a Prutului”, a spus Dobre.
Competiția înseamnă și un ritual tradițional. Înainte de prima lovitură, arbitrii și jucătorii au rostit formula consacrată;
„Pentru gloria sportului românesc, înainte!”. La final, după ultimele puncte și strângerea de mâini, se rostește vechea urare de respect: „Pentru arbitraj și echipa adversă, de trei ori: trăiască!”.
