Piața clădirilor rezidențiale cu risc seismic ridicat este într-o continuă creștere, cei mai interesați de această nișă fiind investitorii străini, atrași de profitul mare, se arată într-un studiu pe această temă.
Potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres.ro, investitorii au creat o listă neoficială de prețuri de vânzare pentru aceste proprietăți. Ei cumpără, în special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le împart în locuințe mai mici, le renovează la standarde înalte și le închiriază. De cele mai multe ori, pe termen lung, dar și regim hotelier, prin AirBNB sau alte rețele, cu un grad de întoarcere a investiției situat între 6% și 10%, în fiecare an.
Astfel, după cum arată datele Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidențial, cât și celui de business, și Bucharest Imobiliare, agenție care activează pe piața imobiliară din Capitală de 23 de ani, investitorii străini sunt cei mai interesați de exploatarea acestei nișe. Deși riscurile asumate sunt mari, la fel este și profitul.
„Personal, consider o reală oportunitate investiția în astfel de clădiri, în special datorită poziției lor ultracentrale. Pentru un preț de 500-600 euro pe mp, a avea o locuință în inima Bucureștiului reprezintă o afacere pe care mulți o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă și o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată în 8-10 ani, iar după consolidare poate să-și crească valoarea chiar și de trei ori”, a declarat Daciana Petrov, proprietarul Bucharest Imobiliare.
În ceea ce privește închirierile de imobile cu bulină în scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfășurarea de activități ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic. Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piață, mai ales în Centrul Vechi din București, și a cauzat pierderi uriașe proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit în stradă după ce au făcut investiții de zeci și chiar sute de mii de euro în amenajarea spațiilor evacuate peste noapte.
Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziționeze în piață (lanțuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.), și-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bd. Decebal din Capitală, în mall-uri, precum și la parterul clădirilor nou construite, în diverse zone de interes ale orașelor.
„Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce în ce mai mare și în rândul utilizatorilor din mediul online, judecând după numărul căutărilor din Google. Dacă în iulie 2016 sintagma ‘clădiri cu risc seismic’ a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, în iulie, numărul s-a dublat, ajungând la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner’, a declarat, la rândul său, Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.
Autorii studiului mai arată că, potrivit datelor oficiale, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic în București și în 26 de județe, 600 au fost încadrate în clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflându-se în Capitală.
Totodată, un număr de 125 de clădiri sunt multietajate, construite înainte de anul 1940 și au fost identificate ca prezentând pericol public. Acestea au fost declarate de către autorități ca reprezentând prioritatea numărul unu în reducerea riscului seismic.
