Cifra de afaceri a pieței SPA din România, deși în creștere față de anii trecuți, nu a depășit 7,7 milioane de euro la nivelul anului 2015, deoarece românii nu sunt educați „să consume” terapii de prevenție și de relaxare, iar în Legea turismului nu există o definiție a SPA și niciun nomenclator de meserii. Din această cauză piața SPA din România este la un nivel foarte scăzut în comparație cu țările europene.
„De o piață SPA în România putem vorbi de acum 10 ani, însă abia în urmă cu 7 ani a apărut o primă locație SPA. Centre SPA în adevăratul sens al cuvântului sunt în continuare foarte puține la număr, în jur de 40 la nivelul întregii țări, inclusiv SPA-urile de hotel. Piața a crescut cu 5-6% din 2012 și până în 2014, respectiv de la 6,2 milioane de euro până la 6,9 milioane de euro, însă în 2015 creșterea a fost de 12%, până la 7,7 milioane de euro. Este încă foarte puțin, dar trebuie menționat că în aceste cifre sunt incluse doar terapiile SPA, numai cele de relaxare și prevenție, fără terapii de slăbire sau de fitness. Dacă le includeam și pe acestea, categoric vorbeam de alte cifre. Consider că și pentru 2016 vom avea o creștere cel puțin similară, însă datele le vom ști abia în luna mai”, susține Ioana Marian, ambasador al Global Wellnes Day în România, fondator și director general al unei platforme de referință în domeniul SPA & wellness.
Potrivit sursei citate, unul dintre motivele pentru care în România nu sunt centre SPA este legat de faptul că nu există în Legea turismului o definiție a ceea ce înseamnă SPA și niciun nomenclator de meserii, ceea ce nu permite înființarea unor școli pentru acest domeniu cu un potențial real de dezvoltare scrie Agerpres.ro.
„Cred că unul dintre motivele pentru care nu sunt centre SPA & wellness în România este legat și de faptul că nu există o definiție a ceea ce înseamnă SPA nicăieri în Legea turismului, nu avem nomenclatoare de meserii, nu există SPA manageri și nu există terapeuți SPA în România. Automat nu se pot face astfel de școli, nu se pot da diplome, deci nu ai de unde să iei oameni școliți, iar din străinătate nu poți să-i aduci pe salariile din România”, afirmă Ioana Marian.
Aceasta a explicat că pe lângă deficiența de personal „școlit” pe piața SPA, românii nu sunt educați în „a se relaxa și a preveni și dau banii pentru tot felul de distracții”.
„Pe această piață nu sunt în momentul de față nici clienți foarte mulți, pentru că românii nu sunt educați în a se relaxa și a preveni și dau banii pentru tot felul de distracții. E un cerc vicios. Dacă terapeuții ar fi extraordinari de buni, odată ce ai ajunge într-un centru SPA te-ai întoarce acolo, dar dacă nu a fost nimic excepțional care sa te marcheze, atunci nu îți vei dori să repeți experiența sau vei găsi altceva care să te atragă mai mult decât acea experiență”, explică fondatorul platformei despreSpa.ro.
Evoluția numărului de clienți români și străini pe piața SPA a crescut de la 140.000 în anul 2012 la 160.500 în 2015, ponderea străinilor fiind sub 20.000. Dacă în anii 2012 — 2014 un român a cheltuit, în medie, 150 de lei pe un tratament SPA, în 2015 suma s-a majorat la 160 de lei, iar numărul tratamentelor a ajuns la 212.000.
În ceea ce privește numărul turiștilor străini interesați de astfel de terapii, din peste două milioane de turiști străini care au înnoptat mai mult o noapte pe teritoriul României, doar 15.300 au făcut tratamente SPA în anul 2015, iar din aceștia peste 80% au venit în scop de business și pe parcursul mai multor săptămâni, relevă un studiu de profil.
„Din păcate, România nu are încă destinații SPA, pentru că o astfel de locație trebuie să fie în afara orașului, să fie aproape de natură, fie că vorbim de mare sau de munte, iar acolo trebuie să existe mai multe programe, trebuie să existe specialiști care să poate direcționa fiecare persoană în funcție de nevoi și să facă programe personalizate. De asemenea, activitățile trebuie să fie diverse, în apă și pe uscat, dar să existe și o anumită dietă, în general, alcalină”, susține Ioana Marian.
La nivel mondial există o zi, în fiecare an, care sărbătorește „starea de bine”, respectiv „Global Wellness Day”, în cea de-a doua sâmbătă din luna iunie, iar în acest an va fi în data de 10 iunie. 2017 este primul an în care România a intrat în atenția institutului internațional de profil, respectiv Global Wellness Institut, care centralizează toate datele pe turismul wellness.
„Este primul an în care Global Wellness Institute, care centralizează toate datele despre ceea ce înseamnă turism wellness internațional, ne-a solicitat nu numai cifre despre România, ci și detalii despre terapii SPA străvechi care se făceau și se mai fac și azi. Este în sfârșit o ocazie pentru România de a apărea pe harta turismului internațional cu terapii care au la bază factori naturali”, spune Ioana Marin.
În România, o primă destinațiile SPA există la Balvanyos, în județul Covasna, un resort unde pe lângă toate terapiile și tratamentele care se fac, există trasee de biciclete și de drumeții.
„Intenția investitorilor de acolo este de a transforma toată zona într-o destinație SPA. Ei își cultivă plantele în curtea lor, au rețetele casei la ceaiuri pentru fiecare anotimp și realizează meniuri specifice”, spune Ioana Marian.
Resortul se află într-o zonă muntoasă în mijlocul pădurilor din jurul Lacului Sf. Ana, iar investiția depășește 10 milioane de euro, dar va continuă cu extinderea facilităților de cazare și agrement.
Circuitul termal al resortului de la Balvanyos constă în mai multe facilități calde și reci, în interior și exterior, camere saline, spații pentru terapii diverse: medicale, relaxare, detoxifiere, fiind puse astfel împreună într-o facilitate modernă tradiții străvechi cu resurse naturale de vindecare.
Hotelul complexului se află într-un proiect pilot european Nearly Zero Energy Hotels (NEZEH). Acest concept definește o clădire performantă energetică foarte ridicată, iar responsabilitatea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare este un obiectiv care stă la baza politicii de management a hotelului. Valoarea totală a proiectului ajunge la 500.000 de euro, însă după implementarea măsurilor indentificate prin auditarea energetică a clădirii se estimează că până în 2023 consumul de energie se va reduce cu 81%, iar cel de CO2 cu 76,67%. Proiectul a fost prezentat și Parlamentului European în anul 2016.
De asemenea, Brașovul are din 2015 un centru modern de detoxifiere și curățare corporală și spirituală — Atasagon, centrul fiind rezultatul unei colaborări intensive dintre specialiști internaționali, cu o vastă expertiză în domeniul wellbeing-ului. Mai mult, unul dintre fondatori, împreună cu un specialist în prepararea sucurilor detox și un maestru în meditație au participat la dezvoltarea și implementarea unor concepte unice și inovatoare în cele mai renumite centre de detoxifiere din Turcia. Este important de știut că întreg procesul se desfășoară sub stricta supraveghere a unui medic cu experiență specializat în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Potrivit raportului Global Wellness Institute (GWI) realizat în anul 2016, turismul wellness mondial a generat 563 de miliarde de dolari în anul 2015, fiind în creștere cu 28% față de 439 de miliarde de dolari înregistrate în 2013, dar estimările arată că în 2020 se va ajunge la 808 de miliarde de dolari.
Potrivit studiului GWI, industria de ape terminale și minerale valora 51 de miliarde de dolari în anul 2015, însă 20.300 de centre termale care nu au avut niciun centru SPA atașat au realizat încasări de 18 miliarde de dolari în același an 2015, în timp ce 7.000, care aveau un centru SPA, au obținut 32 de miliarde de dolari.
