Înapoi, în viitor, cu membrii de Cod Electoral
Comisia parlamentară de elaborare a Codului electoral a finalizat proiectul de lege privind alegerile locale. Membrii comisiei au stabilit, între altele, că preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi indirect, prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă. Proiectul urmează să fie dezbătut de Senat, iar apoi, de Camera Deputaților.
Acest proiect de lege modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, cea a administraţiei locale, dar şi statutul aleşilor locali. Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii, să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret, de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Acest act normativ se va numi legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi de modificare a legii administraţiei locale şi a statutului aleşilor locali.
Prefectul constată încetarea mandatului de consilier
Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat. Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004. Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum. Prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu. Astfel, nu se mai supune la vot încetarea mandatului consilierilor aflaţi în această situaţie, ci prefectul va constata încetarea mandatului.
Primarii, aleși într‑un singur tur
O altă prevedere a Codului electoral stabilește că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent. Se stabilește, totodată, și numărul de susținători ai candidaturilor depuse. Astfel, toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1.000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.
Cheltuielile, recuperate de la bugetul de stat
O altă modificare se referă la modul de recuperare a cheltuielilor din procesul electoral. Comisia a stabilit că toate cheltuielile din acest proces se vor recupera de la bugetul de stat și nu de la bugetele locale, cum se proceda până în prezent. Totodată, s-a hotărât şi implementarea registrului electoral al Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului. Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care va asigura transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi BEC.
