Liga primarilor ilfoveni, la aniversarea a 20 de ani
La Complexul Sportiv Concordia Chiajna s-a desfăşurat, pe 19 septembrie, Liga primarilor din judeţul Ilfov, momentul reuniunii edililor fiind ales şi pentru a marca aniversarea a 20 de ani de la înfiinţare. În prezenţa reprezentanţilor Comitetului Director al Ligii, condus de preşedintele Anghel Rababoc, secretarului general, Ioan M. Teodorescu, primarului comunei gazdă, Mircea Minea, preşedintelui Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, prefectului Speranţa Cliseru, a senatoarei PSD Ilfov, Gabriela Firea, primarilor şi viceprimarilor ilfoveni – şefii deconcentratelor şi-au prezentat activitatea şi problemele specifice.
ADRBI, motiv de ceartă
Dacă deconcentratele şi-au prezentat rapoartele, fără a stârni discuţii din partea celor prezenţi, când a venit rândul şefului Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov (ADRBI), Dan Nicula, primarii câtorva localităţi ilfovene s-au arătat nemulţumiţi de corecţiile aplicate în derularea proiectelor cu fonduri europene. Cristache Rădulescu, fost preşedinte al CJI a vorbit în numele câtorva primari şi, destul de vehement, i-a reproşat directorului ADRBI că agenţia pe care o conduce este mai mult una care încurcă lucrurile, în loc să ajute beneficiarii fondurilor europene. Rădulescu a cerut lămuriri în legătură cu proiectul Centura de Sud a Capitalei şi a propus o discuţie mai aplicată, pe speţe concrete, între reprezentantul ADRBI şi autorităţile locale. La rândul său, Speranţa Cliseru a susţinut punctul de vedere al fostului preşedinte CJI şi a cerut şi domnia sa detalii despre proiectul ISU 2. “Vă înţeleg preocupările, înţeleg şi dacă vreţi să o faceţi mai cu fundiţă, mai pe stânga, mai pe dreapta…numai să o facem, să-i dăm drumul. Nu se poate ca documentaţia pentru un proiect să dureze 6 luni de zile. Şi da, chiar dacă au fost până acum tot felul de discuţii lămuritoare între ADRBI şi diferite
UAT-uri, unde sunt rezultatele?”, s-a întrebat prefectul judeţului.
Vremea DECONTului!
Sosiţi mai târziu în sală, după o întâlnire la Guvern, pe tema viitoarei pasarele de la Domneşti (n.r. – lucrări care, potrivit lui Petrache, vor fi demarate curând), preşedintele CJI, Marian Petrache şi senatorul PSD Ilfov, Gabriela Firea, au fost invitaţi la microfon. Primul dintre cei doi a ţinut să-şi înceapă discursul cerându-le celor prezenţi să ţină minte cuvântul DECONT, promiţând că va reveni cu explicaţii la finalul speech-ului său. “Nu vor mai fi finanţări fără număr de la Guvern, aşadar, în afară de bugetele proprii, principala sursă de finanţare va fi reprezentată de fonduri europene. Iar pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, noi suntem cei mai interesaţi de acestea. Ele pot fi accesate de UAT-uri şi de consiliul judeţean. (…) Eu sunt foarte mulţumit de Nicula. Da, sunt probleme mari la ADRBI, însă mulţi vorbesc şi puţini se pricep. Pentru că, să dai cu piatra într-un om nu este normal, însă ne este specific nouă să ne purtăm aşa. Capitala nu a fost interesată de dezvoltarea ADRBI. Nu are proiecte. Dar noi – da – suntem principalii interesaţi. Şi da, au existat proiecte făcute special pentru anumiţi oameni, şi acum, evident se fac corecţii, pentru că au fost făcute greşit. Şi da, se ajunge şi la 25%. Spre exemplu, la Bragadiru. E vorba într-adevăr de sume uriaşe. Şi de aceea, o primărie trebuie să se gândească bine, de la început, când face proiecte, că, dacă nu le face corect, se poate trezi cu o asemenea dramă. La Dragomireşti, la fel, liceul … e posibil să dea bani înapoi…vreo 8 milioane de euro. Acelaşi risc a fost la Spitalul Judeţean. A fost o suspiciune de fraudă şi putea urma o corecţie de 25%. Care reprezenta circa 17 milioane de euro. (…) Nu am talentul de a fi simpatic, dar am alte talente! Avem, pe viitor, două proiecte esenţiale – de care depinde Ilfovul – apă/canal şi gestionarea deşeurilor. Ne chinuim de foarte mult timp, mai ales pe gestionarea deşeurilor. Dar trebuie să facem ceva. Sunt două provocări majore. Să ne gândim la ceea ce ne uneşte şi să uităm ceea ce ne desparte. Suntem un judeţ? Sau fiecare cu treaba lui? În Ilfov, diferenţele de la o localitate la alta sunt foarte mari. Şi aici am să explic DECONT-ul….Pentru că judeţul nu are un context general, nu are o strategie comună de dezvoltare…Şi a venit vremea decontului. Spre exemplu, la nivelul Ilfovului – nu avem o carte a drumurilor, a podurilor. Care se dărâmă, care trebuie reparate, care ies din funcţiune, când facem reparații…? Din 2006 până acum s-au cheltuit 5.000 de miliarde de lei pentru drumuri judeţene. Au început să se lase. Păi când vom mai avea noi 5.000 de miliarde pentru mentenanţa drumurilor? Trebuie să luăm decizii şi să vedem ce facem în Ilfov, dincolo de toate zbaterile politice va trebui să ne asumăm răspunderea. Eu nu am miză. Nu mă interesează să stau preşedinte la CJI ca Tutankhamon, 100 de ani. Nu am să fac compromisuri de dragul unui vot şi am să le spun primarilor în faţă ce e bine şi ce nu. Nu sunt un ipocrit!”, a declarat Petrache. Intervenţia lui Petrache a avut imediat o replică din partea vicepreşedintelui CJI, Sebastian Geantă. Acesta a opinat că, potrivit lui Petrache, nu e bine că s-au asfaltat drumurile, pe vremea lui Cristache Rădulescu, şi l-a întrebat pe actualul preşedinte al CJI – care sunt realizările majore ale domniei sale. Primarul de la Ştefăneştii, Anghel Rababoc a avut un comentariu sec: “Ne-am fracturat total!”
Speranţa Cliseru a intervenit şi a spus că, în opinia sa, ar trebui să li se interzică preşedinţilor de consilii judeţene să mai facă politică. “Nici un preşedinte de CJ să nu mai facă politică după alegeri. Pentru că acest filtru politic nu ne lasă să vedem ce avem de făcut. Nu e bine să ne răfuim cu foştii preşedinţi sau cu primari, în funcţie de culoarea lor politică. Toate aceste animozităţi nu-şi mai au rostul. ADRBI este a noastră şi trebuie să ne sprijine încă dinaintea depunerii proiectelor”, a spus prefectul. Acesta a profitat de ocazie şi a atras atenţia că, în Strategia de dezvoltare a judeţului, ce se conturează la CJI, să nu fie uitate planurile pentru situaţii de urgenţă. Spre exemplu, căile de evacuare din Capitală, în cazul unui, să zicem, seism major. “Să privim constructiv aceste dezbateri, nu e cazul să ne răfuim politic”, a concluzionat Speranţa Cliseru.
Iar Petrache a ţinut că concluzioneze, la rândul său, că “ADRBI nu este o societate de întrajutorare. Uitați-vă la statut!”
Ultimul vorbitor, Gabriela Firea a făcut referire la amendamentele propuse în Senat privind unele modificări ale Legii Administraţiei Publice Locale, printre care delegarea responsabilităţilor autorităţilor locale şi judeţene către persoane competente pe anumite probleme din subordine, în aşa fel încât răspunderea să fie asumată de specialiștii în domeniu. “Cât priveşte dezbaterea, fără ea nu avem progres. Prin comunicare putem depăşi orice divergenţă. Să lăsăm de o parte orgolii şi ambiţii. Judeţul este al cetăţenilor, iar noi am fost aleşi ca să ne facem datoria faţă de cetăţeni. În problema atragerii de fonduri europene în Ilfov, nu se poate declara cu mâna pe inimă, că este o poveste de succes. Dar asta înseamnă doar că trebuie să învăţăm din propriile greşeli!”, a încheiat reuniunea Gabriela Firea.
Singurul judeţ cu populaţie în creştere
O scurtă prezentare a Ilfovului – în deschiderea discuţiilor, a făcut referire la primele atestări teritoriale ale judeţului, fiind legate de râul Ilfov, de la care se pare că judeţul a preluat numele. „Teritoriul actual reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în sec. al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a sec. XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând în prezent la o suprafaţă de 1.583 km pătraţi, faţă de 5.176 km pătraţi în 1937 şi 8.225 km pătraţi în 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune şi 418 sate). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător – Sectorul Agricol Ilfov (cu un oraş – Buftea, 26 de comune şi 73 de sate). În 1996, denumirea SAI a fost înlocuită cu judeţul Ilfov, un an mai târziu trecând în categoria acestora. În perioada 1996-2011, Ilfovul a înregistrat modificări ale structurii administrativ-teritoriale, în sensul că au fost înfiinţate şapte oraşe, prin trecerea la rang de urbe a comunelor Otopeni, Voluntari, Popeşti-Leordeni, Măgurele, Chitila, Pantelimon, Bragadiru, şi o comună, prin trecerea satului Copăceni, componentă a comunei 1 Decembrie, la rang de comună”, arată indicatorii socio-economici ai judeţului, în prezentarea Direcţiei judeţene Ilfov a INS.
Alte date statistice fac referire la densitatea populaţiei – în creştere de la 174,2 loc/km pătrat în 1996, la 211,3 loc/km pătrat în 2011. Populaţia stabilă, la nivelul judeţului, a crescut an de an, de la 277.476 persoane în 1996, la 334.475 persoane în 2011 (un plus de 56.999 persoane), ceea ce reprezintă o creştere cu 20% a acesteia. Soldul schimbărilor de domiciliu în Ilfov a fost, în perioada 1996-2011, preponderent pozitiv, aceasta datorându-se stabilirilor în judeţ care au fost mai multe decât plecările cu domiciliul din Ilfov. În 2011, Ilfovul avea o valoare a soldului schimbărilor de domiciliu de plus 9.724 de persoane.
Patrimoniu inestimabil
Alexandrina Niţă, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Ilfov a vorbit auditoriului despre punctele slabe şi cele tari în identificarea resurselor şi problemelor existente în domeniul cultural. Ca puncte forte, Ilfovul se face remarcat prin existenţa pe teritoriul său a 713 monumente istorice, dintre care 15 monumente de arhitectură pot deveni oricând atracţii turistice – ansamblul fostului Palat Ştirbei Vodă (Buftea), ansamblul Palatului Brâncovenesc (Mogoşoaia), Mânăstirea Snagov, Mânăstirea Căldăruşani (Gruiu), Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino (Afumaţi), ansamblul fostului Palat „Alexandru Ghica” (Moara Vlăsiei), Mânăstirea Balamuci (Nuci), Mânăstirea Ţigăneşti (Cioplani), Schitul Turbaţi (Siliştea Snagovului), Conacul Oteteleşanu (Măgurele), Mânăstirea Cernica, Mânăstirea Pasărea, Mânăstirea Samurcăşeşti (Ciorogârla), Biserica „Sf. Nicolae” (Bălteni) sau Biserica „Sf. Elefterie” – Fundenii Doamnei (Dobroieşti).
Stejarul şi ghinda!
„Orice stejar a fost cândva o ghindă!” – este motto-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Ilfov, deviză sub care instituţia şi-a propus să funcţioneze cu misiunea de a creşte nivelul de pregătire al elevilor, oferind servicii educaţionale de calitate, compatibile cu modelul educaţional european.
Sănătate bună
Responsabilii cu sănătatea ilfovenilor au remarcat că, deşi judeţul a trecut prin numeroase variabile demografice, indicatorii stării de sănătate s-au îmbunătăţit constant, ca urmare a asigurării de servicii de sănătate de calitate, accesibile din punct de vedere geografic şi economic, şi ca urmare a activităţilor derulate de către DSP şi unităţile sanitare din judeţ, în cadrul programelor naţionale de sănătate preventive. Natalitatea a crescut în perioada 2000-2010, iar mortalitatea, ca şi la nivel naţional, păstrează tendinţa continuă de scădere. În ceea ce priveşte prevalenţa bolilor cronice în populaţia ilfoveană, se constată aceeaşi tendinţă ca în anii anteriori, pe primul loc situându-se boli ale aparatului circulator, urmate de diabet zaharat, boli digestive, boli respiratorii şi tumori.
