Alarmant! Un studiu realizat de membrii Asocieției Terapie Comportamentală Aplicată (ATCA), în parteneriat cu Kaufland, în cadrul proiectului ProfAid, relevă că 15% dintre copiii înscriși în școli prezintă risc mediu și sever de a dezvolta tulburări comportamentale. În cazul copiilor diagnosticați cu o tulburare de dezvoltare, cele mai comune diagnostice au fost tulburările de spectru autist, Sindrom Down, întârziere în dezvoltare, ADHD, deficit de atenție, deficiențe mentale ușoare și moderate.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 422, ediția print
Potrivit studiului, majoritatea copiilor atipici nu beneficiază de sprijin direct la clasă, iar cadrele didactice utilizează adesea o programă adaptată doar la nivel teoretic, neavând posibilitatea de a dezvolta o abordare particularizată, corespunzătoare nivelului și cerințelor elevilor cu tulburări. Unic în România prin componenta sa practică și de consultanță,
ProfAid este programul de formare a cadrelor didactice ce oferă soluții concrete pentru înlăturarea conceptului de “copil problemă” la clasă, folosind materiale educaționale și tehnici specifice de management al comportamentelor dificile și a tulburărilor severe de comportament. Conform rezultatelor, din 19.000 de copii incluși în proiect, în etapa pilot, 2.788 prezentau risc de a dezvolta tulburări comportamentale și de dezvoltare, de aproape 20 de ori mai mulți decât cifra înregistrată oficial. Din analiza directă, reiese că majoritatea copiilor cu TSA sau tulburări comportamentale nu beneficiază de sprijin direct la clasă, iar prezența unui profesor de sprijin este ocazională sau inexistentă. Se constată un risc mai mare la ciclul gimnazial față de cel primar, cu un procentaj foarte mare al elevilor cu risc sever la clasa a V-a (23%). Deși în școli există psiholog școlar, orele alocate sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor copiilor cu tulburări de comportament sau ale celor care prezintă un diagnostic sever. Nu sunt alocați suficienți specialiști care să ofere consiliere cadrelor didactice și părinților. Cadrele didactice nu dispun de instrumente potrivite pentru a face față acestei situații de fapt, în lipsa unei curricule adaptabile, dar și a sprijinului specializat ce se dovedește necesar. Mai mult, 87% dintre cadrele didactice utilizează o programă adaptată doar la nivel teoretic, neavând posibilitatea de a dezvolta o programă particularizată pentru nivelul și cerințele elevilor cu tulburări. În peste 60% din situații, copiii cu tulburări de dezvoltare sau comportamente negative sunt așezați în ultimele bănci, ceea ce determină o mai mică implicare a lor în rezolvarea cerințelor profesorului, implicit un control instrucțional redus. “La finalul etapei pilot, credem cu tărie că ProfAid este o inițiativă care trebuie extinsă la nivel național. Este imperios necesară o reformă a sistemului actual de învățământ, pentru integrarea cu succes a copiilor cu nevoi speciale în învățământul de masă din școlile de stat. Un parteneriat public-privat între Ministerul Educației, organizații non-profit, sponsori și cadrele didactice este esențial pentru a schimba în bine viața copiilor cu nevoi speciale, pentru ca ei să poată duce o viață normală în societate”, susține Anca Dumitrescu, președinte ATCA.
Relația profesor-elev poate fi îmbunătățită
În cadrul programului ProfAid, odată cu introducerea materialelor de specialitate în școli și prin formarea cadrelor didactice și consultanța oferită acestora, rata de implementare a tehnicilor moderne de predare și management comportamental a crescut. S-a observat un impact pozitiv imediat în clasele la care s-au aplicat tehnicile speciale, iar relația profesor-elev s-a îmbunătățit semnificativ la aceste clase. Psihologii ATCA au remarcat ca principal efect pozitiv faptul că toți elevii, atât neurotipici cât și atipici, au avut posibilitatea să-și exprime deschis nevoile, să înțeleagă nemijlocit beneficiile comportamentelor pozitive și să încerce, în consecință, să-și îmbunătățească performanțele școlare de grup sau individuale. Tehnicile formate prin ProfAid Kit ajută la reducerea comportamentelor disruptive și integrarea mai ușoară a copiilor cu tulburări comportamentale și de dezvoltare.
