România nu scapă de MCV nici anul acesta, se arată în concluziile raportului publicat astăzi. Documentul a venit în contextul celor două ordonanţe lansate în dezbatere de către Guvern, cea pentru graţiere şi cea pentru modificarea Codului Penal. Documentul se referă explicit şi la ordonanţele de urgenţă pregătite de Guvernul Grindeanu, privind graţierea şi modificarea codurilor penale.
România continuă să înregistreze progrese în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei, dar critici ale politicienilor şi presei la adresa instituţiilor judiciare, în special a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), riscă să submineze încrederea în justiţie, arată raportul MCV.
„Inculparea şi condamnarea a numeroşi politicieni cunoscuţi din România constituie un semnal că tendinţa generală spre independenţa justiţiei este pozitivă. Aceeaşi tendinţă poate fi observată în sondajele de opinie pe tema percepţiei asupra independenţei justiţiei şi încrederii în sistemul judiciar”, arată raportul Comisiei Europene elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
„Însă, după cum au stabilit rapoartele MCV, există şi o reacţie la această tendinţă: criticile politicienilor şi presei la adresa magistraţilor şi instituţiilor judiciare au fost frecvente, atacurile la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) continuând să se intensifice în anul 2016. Riscul este ca această atitudine critică să submineze încrederea publică în întregul sistem judiciar, mai ales când criticile vin din partea instituţiilor guvernamentale sau Parlamentului”, subliniază raportul Comisiei Europene.
„Independenţa justiţiei este esenţială pentru funcţionarea statului de drept şi a sistemului judiciar, astfel încât societatea să poată avea încredere că justiţia îşi îndeplineşte sarcinile în mod imparţial şi profesionist. (…) Încrederea este periclitată în cazul în care există interferenţe în sistemul judiciar, dar şi dacă deciziile instanţelor sunt ignorate. În plus, atacurile la adresa instituţiilor judiciare şi a anumitor judecători pot avea efecte negative directe asupra independenţei şi imparţialităţii justiţiei. Interferenţele politice asupra numirilor în funcţii de rang înalt constituie principalul factor de risc în privinţa independenţei justiţiei”, atrag atenţia experţii Comisiei Europene.
