Duminică 7 şi luni 8 iunie. Glasurile melodioase ale clopotelor au răsunat în toate bisericile, chemând credincioşii la rugăciune în cinstea Pogorârii Sfântului Duh şi a Sfintei Treimi. Prima şi a doua zi a Rusaliilor, au fost, aşadar, două zile minunate, binecuvântate, pline de rugăciune, închinare şi reculegere, în care întreaga ţară a strălucit în Lumina Divină. 

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 502, ediția print

Duminica Mare, sau cea a Rusaliilor care a fost închinată Pogorârii Sf. Duh, constituie cea mai veche sărbătoare creştină, după Paşte. După o perioadă de zbucium greu, pricinuit de molima coronavirusului care a ţinut lumea departe de biserică, sărbătoarea Rusaliilor a venit să mângâie sufletele celor însetaţi de credință aşa cum Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-a umplut de darurile sale pe cei 12 Apostoli ai Mântuitorului. Duminica Cincizecimii, aşa cum o ştim cu toţii, ne-a amintit de momentul Pogorârii Sf. Duh peste Sf. Apostoli. Pentru cei ce trăiesc cu dragoste de Dumnezeu, aceasta a rămas, de-a pururi, sărbătoarea în care a fost întemeiată Biserica creştină. Ce a putut determina omenirea să adopte o astfel de denumire pentru ziua închinată Rusaliilor? Faptul că în ziua Pogorârii Duhului Sfânt, în urma cuvântării însufleţite a Sf. Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni. Mai târziu, Sf. Apostoli au format prima comunitate creştină din Ierusalim. Mii de oameni au renunţat de atunci la închinarea la idoli şi au adoptat credinţa în Dumnezeu de la care nu s-au mai abătut niciodată. Ca prin minune, Apostolii au căpătat puterea de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, apostolii au început să facă învăţătura lui Hristos cunoscută către popoare. Anual, Rusaliile sunt încununate de numeroase obiceiuri şi tradiţii. 

Frunzele de nuc, simbolul limbilor de foc ale Sf. Duh

Respectând măsurile pentru protecţia anti COVID-19 impuse prin lege, credincioşii au mers şi anul acesta la biserică şi au luat frunze de nuc sfinţite. Ele simbolizează limbile de foc ale Sf. Duh, care s-a pogorât peste Sf. Apostoli. Prin binecuvântarea şi sfinţirea de către slujitorii Domnului, ele au căpătat puteri vindecătoare în boli grele. Un colț de Rai al României în care candela credinţei nu se stinge niciodată, indiferent de vremuri şi în care orice creştin îşi poate găsi liniştea sufletească, este Mănăstirea Pasărea din comuna Brăneşti. An de an, de Rusalii aici au loc slujbe unice prin frumusețea și atmosfera duhovnicească. Mai mult, povețele preoților slujitori îmbie oamenii la sporirea în credință și în dragoste. După Sf. Liturghie se rostesc cele 7 rugăciuni de implorare a Sf. Treimi şi de binecuvântare a frunzelor de nuc. Apoi, clericii, soborul mănăstirii și credincioșii pornesc în procesiune cu racla cu moaștele a 14 sfinţi, comoara cea mai de preţ a așezării monahale. Vă lăsăm, aşadar, dragi cititori, să vă bucuraţi şi dvs. sufletele admirând imaginile surprinse de noi la slujbele din anii trecuţi, de la Mănăstirea Pasărea, locul în care parcă Cerul se uneşte cu pământul şi te îmbie să porneşti într-o călătorie spirituală din care n-ai mai vrea să ieşi.