Acum câteva săptămâni, publicația noastră vă prezenta o situație unică în România, dacă nu chiar în lume, de un absurd nemaiîntâlnit: situația comunei Cernica.

În prezent, această localitate este practic „sfârtecată” în patru „enclave”, separate de un teritoriu care a aparținut, de veacuri, cernicenilor, dar care acum, din punct de vedere administrativ, se găsește în județul Călărași. În Cernica există, la momentul actual, gospodării ale căror suprafețe se află jumătate în Ilfov și jumătate în județul amintit, cu toate neplăcerile care decurg din această stare de fapt.

Articol apărut în nr. 344 al Jurnalului de Ilfov, varianta print AICI și AICI

Așadar, dacă vrei să ajungi din Cernica în satele aparținătoare comunei, Tânganu, Poșta, Bălăceanca sau Căldăraru trebuie să treci, musai, prin județul Călărași, pentru că mai mult de 320 de hectare de teren au ajuns să se afle acum pe teritoriul județului vecin, mai exact pe cel al comunei Fundeni-Frunzănești! În aceste condiții, sute de locuitori din Tânganu sau Bălăceanca au proprietățile situate în două județe, mai exact, casele sunt în Ilfov, iar grădinile se află în Călărași. Prin urmare, aceștia plătesc impozitele pe casă în Cernica, dar pentru grădină trebuie să se ducă în comuna Fundeni-Frunzănești… Mai mult, această comună a ajuns să aibă hotar cu orașul Pantelimon în zona lacului cu același nume! Absolut „genial”, nu-i așa?

Cum s-a ajuns în această situație aberantă? Istoria este lungă și încurcată, de aceea am încercat să descâlcim ițele acestei afaceri nemaivăzute și nemaiauzite.

„Partidul e-n toate”…

… „în cele ce sunt și în cele ce mâine vor râde la soare!”, spunea Mihai Beniuc, odinioară! Numai că, în anul 2017, nimănui nu-i mai arde de râs, având în vedere situația în care se află comuna Cernica.

Așadar, suntem în anul 1958, când se de­clan­șează toată nebunia. În acel an, în urma Hotărârii Consiliului de Miniștri 913/1957, s-a dispus scoaterea tuturor deținătorilor de terenuri din lunca Dâmboviței, „în așa fel ca întreaga suprafață cuprinsă în luncă să fie predată G.A.S.-urilor (Gospodării Agricole de Stat, viitoarele IAS-uri – n.r.)”. Prin această hotărâre, terenul care aparținea locuitorilor comunelor Cernica și Bălăceanca, aflate în Raionul 23 August, a fost dat în administrare (Atenție! – ADMINISTRARE!) Gospodăriei Agricole de Stat Fundeni-Frunzănești, care se afla la acea vreme în Raionul Oltenița. Astfel, din documente reiese că GAS Fundeni avea în FOLOSINȚĂ, nicidecum în proprietate, pe lângă suprafețele de teren ale Gospodăriilor Agricole Colective, ale Gospodăriilor Agricole Anexe, ale Întovărășirilor Agricole, ale proprietarilor individuali și suprafețele de 261,49 ha, respectiv 16,9 ha, care reprezentau islazul comunei Cernica și islazului comunei Bălăceanca. Așadar, aceste suprafețe aparțineau locuitorilor celor două comune.

În anul 1964, conform planului cadastral al orașului București, Cernica, având în componență satele Cernica Tânganu și Căldăraru, făcea parte din Raionul 23 August. Tot acestui raion îi aparțineau și satele Bălăceanca și Poșta, care alcătuiau comuna Bălăceanca. Totodată, zona în litigiu, care acum se află în județul Călărași, era inclusă în comuna Cernica și nicidecum în comuna Fundeni care, conform limitei din planul cadastral amintit, făcea parte din Raionul Oltenița.

În 1968 ia naștere județul Ilfov

Actul normativ prin care întreg teritoriul României este reorganizat din punct de vedere administrativ este Legea nr. 2/1968. Prin această lege, se înființează județul Ilfov, iar comuna Bălăceanca se alipește comunei Cernica, formând un tot unitar. La acel moment, comuna Fundeni Frunzănești se afla, de asemenea, în județul Ilfov, iar limitele teritoriale dintre Cernica și Fundeni rămân neschimbate.

Șase ani mai târziu, în lucrarea de reambulare din anul 1974 a C.A.P. Tânganu, suprafața care astăzi se află în județul Călărași era înscrisă ca aparținând comunei Cernica, nicidecum comunei Fundeni. Acest lucru este întărit și de „Indexul posesorilor” și „planul cadastral” din anul 1975 din care reiese faptul că, în limitele administrative ale comunei Cernica figurează fosta comună Bălăceanca, împreună cu zona amintită mai sus. De asemenea, în schița hotarelor comunei Cernica, din același an 1975, re­prezentând lucrare de delimitare pentru cadas­tru general asumată prin semnături de toți primarii comunelor vecine, suprafața despre care vorbim este inclusă în granițele acestei comune.

Se înființează județul Călărași. Terenul rămâne tot în Cernica!

În anul 1981, prin Decretul nr. 15 din ian. 1981, județul Ilfov este transformat în Sectorul Agricol Ilfov (S.A.I.), pendinte administrativ de municipiul București și se înființează județul Călărași. Comuna Fundeni-Frunzănești este preluată de acest județ, iar comuna Cernica rămâne în S.A.I. Astfel, limita administrativă dintre UAT Cernica și UAT Fundeni devine limită de județ și, raportat la limitele stabilite în evidențele din anul 1974, se poate observa că suprafața în litigiu face parte, în continuare, din teritoriul administrativ al localității Cernica.

Toate aceste documente dovedesc, fără tăgadă, că suprafața de teren aparține, de drept, comunei Cernica, iar situația existentă în prezent trebuie remediată de urgență. Cernicenii așteaptă să li se facă dreptate, iar pământul strămoșesc să se întoarcă acolo unde-i este locul, adică în inima așezării în care locuiesc de veacuri.

1982, anul „loviturii de grație”

Lovitura fatală îi este dată comunei Cernica și, implicit, județului Ilfov, în anul de grație 1982. Atunci, oficiul de cadastru din acea vreme a considerat că este nevoie de o „reambulare” a evidențelor cadastrale din acel perimetru. Mai clar, reambularea reprezintă, potrivit DEX, o „operație de actualizare a planurilor topografice, prin punerea de acord între teren și plan, cu toate modificările care au intervenit față de întocmirea inițială a planului”. Numai că cei care au efectuat, la vremea respectivă, reambularea, au făcut-o anapoda. După toate aparențele, reprezentanții oficiului de cadastru s-or fi interesat cui aparține suprafața de 320 ha aflată acum în litigiu și, probabil, li s-o fi răspuns că Întreprinderii Agricole de Stat Fundeni, fără să li se precizeze că terenul respectiv se află doar în ADMINISTRAREA și nu în PROPRIETATEA acesteia. Așa că, harști, dintr-o trăsătură de condei, cei care au întocmit reambularea au trecut suprafața în „proprietatea” comunei Fundeni-Frunzănești și, implicit, a județului Călărași, ciumpăvind samavolnic teritoriul comunei Cernica și a Ilfovului. Ei bine, din acel „moment fatal”, harta administrativă a Sectorului Agricol Ilfov, pe atunci, și a județului Ilfov, în prezent, s-a perpetuat în ultimii zeci de ani cu acel intrând nefiresc, profund ilegal și nedrept. De ce spunem ilegal? Pentru că, potrivit legii, modificarea limitelor administrative ale unei unități teritoriale se face NUMAI printr-un act normativ, cum ar fi o lege sau o Hotărâre de Guvern. Ori, în acest caz, în anul 1982 nu a fost emis și nici NU EXISTĂ UN FEL DE ASTFEL DE ACT NORMATIV care să modifice aceste granițe!!! În aceste condiții, granițele dintre UAT Cernica și UAT Fundeni-Frunzănești ar trebui să fie cele stabilite prin Legea 20/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, valabilă și în prezent, potrivit căreia au fost fixate aceste hotare și în anul 1981, când a fost înființat Sectorul Agricol Ilfov, respectiv Județul Călărași (vezi harta). Este cât se poate de evident, pentru orice om cu scaun la cap, că avem în față o eroare grosolană făcută de cei care au efectuat reambularea din 1982!

Cele 320 de hectare au fost restituite comunei Cernica…

… dar rămân în județul Călărași. Restituirea a avut loc în anul 1992 când, în urma Notei nr 522/1992 ce arăta că suprafața cu pricina a aparținut islazelor comunelor Cernica și Bălăceanca, Prefectul Municipiului București și al S.A.I. a emis Ordinul nr. 20/30.03.1992 prin care s-a dispus „restituirea de către actualii deținători”, recte IAS Fundeni SA, către UAT Cernica a suprafețelor preluate în administrare și folosință. Conform anexei acestui ordin, comunei Cernica i-a fost restituită de către IAS Fundeni suprafața de 320 ha, „în vederea reconstituirii dreptului de proprietate persoanelor îndreptățite și refacerii islazului comunal”, în conformitate cu Legea 18/1991. Numai că, celebra Lege a fondului funciar, căci despre ea este vorba, o lege strâmbă și ambiguă în mare măsură, prevedea că aceste res­tituiri se vor face potrivit planurilor cadastrale existente la data de 1 ianuarie 1990. În aceste condiții, însă, cernicenii au avut parte de o mare surpriză. Neplăcută, bineînțeles, deoarece, în planurile cadastrale existente la data stabilită de Legea 18, terenul res­pectiv se afla în județul Călărași. Și, cu toate că Primăria Cernica a emis titlurile de proprietate pentru terenurile deținute de locuitorii din comună în zona respectivă, potrivit cadastrului existent, ei au fost nevoiți să-și facă rol pentru suprafețele respective în comuna Fundeni!

Și, iată cum o situație absolut absurdă se perpetuează în continuare, spre disconfortul și nemulțumirea celor care dețin proprietăți în zona aceea. Și, repet, mi se pare un lucru de bun simț, în primul rând, ca această anomalie creată în trecut de o orânduire criminală să fie reparată. Este un drept al locuitorilor din Cernica, care așteaptă un sprijin mai consistent, așa cum ne-au mărturisit ei, din partea Consiliului Județean Ilfov și, mai ales, din partea Prefecturii Ilfov, reprezentanta puterii executive în teritoriu.

 

PE ACEEASI TEMA