M-am întrebat de ce PSD are fanii săi constanți, un electorat care votează necondiționat cu stânga, indiferent de greșelile și „măgăriile” pe care acesta le face? Indiferent de personajele discutabile care au condus această „stângă” neocomunistoidă. Cred că există un singur răspuns. Reflexele adânc înrădăcinate de epoca comunistă (sic!) se șterg greu, sau aproape deloc. Acești oamenii erau obișnuiți, în acea vreme, să nu mai gândească cu propriile lor minți. Altcineva gândea pentru ei, ceea ce le era foarte confortabil. Lor li se asigurau condiții cât de cât rezonabile de trai, un loc de muncă plătit și li se cerea să urmeze, în schimbul lor, neabătutut, politica partidului unic. Deveneau astfel o masă ușor de manevrat, dependentă total de cei care „le dădeau”. Mai mult, în ultimii ani ai dictaturii, li s-a mai oferit o preocupare pentru a-i deturna de la o gândire independentă: goana după alimente. Zi de zi, românii alergau după hrană, se așezau la cozi imense când se „băgau” vestiții ”Petreuși” sau te miri ce produs necesar traiului zilnic, de la zahăr, ulei sau chiar indispensabila hârtie igienică! Exista și o categorie care se lăuda că „se descurcă”, și are „congelatorul plin”. Iată sublimele idealuri ale românilor din acea vreme… Chestia asta s-a perpetuat până în prezent. După așa zisa Revoluție, mulți dintre cei care se prezentau disciplinat la vot (un alt reflex bine înrădăcinat) i-au votat pe cei care le promiteau că „le dă”. De fapt, asta era întrebarea generală în campania electorală: „Ăștia ce ne dă?”. Iar cei care le „dădeau” erau votați cu două mâini. Straniu este faptul că, în ciuda faptului că promisiunile s-au dovedit ulterior doar vorbe goale, ei au continuat, cu o cerbicie masochistă, aș zice, să-i voteze pe cei care-i înșelaseră. De fapt, nu e straniu. Această categorie de oameni este foarte ușor de manipulat prin născocirea de amenințări și dezastre care ar pândi națiunea, prin teorii conspiraționiste în care capitaliști veroși și multinaționale vor să distrugă România etc, pentru că acești români nu au capacitatea și exercițiul de a gândi și de a analiza ceea ce li se bagă pe gât, prin varii mijloace de propagandă. Iată de ce, acești oameni, care nu au nicio vină că nu au reușit să se lepede de ideile inculcate de monstruoasa epocă comunistă, pentru că acest flagel este greu de vindecat după zeci de ani de îndoctrinare a celor care trebuiau să devină reprezentanții „omului nou”, un soi de robot îndobitocit care trebuia să mărșăluiască supus alături de partidul unic. Iată de ce, acești „oameni noi” continuă să se manifeste în același mod și să se așeze, strâns uniți, în jurul „conducătorului iubit”. Un exemplu în acest sens este și manifestația pro-PSD de la Pitești, în care o turmă de 6.000 de simpatizanți și probabil membri PSD a fost adusă cu autocarele ca să susțină Guvernul Grindeanu, la îndemnul primarilor din localitățile în care locuiesc. Despre cei din Piața Victoriei, vom vorbi în numărul următor.
Citește și: Somnul națiunii naște monștri (I)