Tradiția măștilor de Cuci din Brănești, în atenția studenților europeni din proiectul MASKS

@ Studenți din Italia, Spania și Portugalia au documentat una dintre cele mai valoroase tradiții românești

Tradiția măștilor de Cuci din Brănești continuă să stârnească interesul specialiștilor europeni. La începutul lunii iulie, comuna ilfoveană a fost vizitată de un grup format din zece studenți și doi profesori din Italia, Spania și Portugalia, aflați în România într-o mobilitate organizată de Muzeul Național al Țăranului Român, în cadrul proiectului european MASKS – ”Unveiling the Arts and Works Behind the Masks”. 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 812, ediția print

Însoțiți de Georgiana Vlabei, reprezentant al Muzeului Național al Țăranului Român, participanții au dedicat o zi cercetării de teren la Brănești pentru a descoperi tradiția măștilor de Cuci și obiceiul care le însoțește, unul dintre cele mai reprezentative elemente ale patrimoniului cultural imaterial românesc.

1 of 8

Un proiect european pentru patrimoniul măștilor

Proiectul Erasmus+ MASKS, finanțat de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA), se desfășoară în perioada 1 februarie 2024 – 31 ­ianuarie 2027. Coordonat de University of Valladolid (Spania), acesta reunește 12 parteneri din Spania, România, Italia și Portugalia. Scopul proiectului este documentarea măștilor tradiționale și a alaiurilor carnavalești din cele patru țări și valorificarea acestora prin conservarea meșteșugurilor, educație, turism cultural, antreprenoriat și dezvoltare locală durabilă. Programul include cursuri ­online, ateliere practice în care studenții lucrează alături de meșteri populari, mobilități internaționale și expoziții. Din România fac parte din proiect – Universitatea din București, ­Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul Arhiva de Folclor al Academiei Române.

Meșterii din Brănești și-au deschis atelierele

Vizita la Brănești a reprezentat una dintre activitățile de cercetare ale proiectului, studenții documentând­tehnicile de realizare a măștilor de Cuci, semnificațiile ritualului și modul în care tradiția este transmisă noilor generații. ”Oaspeții au fost primiți cu multă căldură de meșterii populari din localitate, care și-au deschis atelierele și sufletele pentru a împărtăși secretele acestui meșteșug”, a declarat profesorul metodist Marius-Ovidiu Sebe, președintele Asociației Culturale Brănești. Meșterii ­Gheorghe ­Secăreanu,Ștefan ­Arsene și Constantin ­Anghel au prezentat materialele utilizate, etapele confecționării măștilor și simbolistica acestora, dialogul cu studenții fiind unul extrem de animat. Programul a continuat la Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru”, unde participanții au admirat măștile realizate de elevi pentru Ziua Cucilor. Directorul adjunct ­Mihail ­Cristescu a prezentat instituția și colecția cinegetică a liceului, iar Alina Ene și Marius-Ovidiu Sebe au vorbit despre eforturile depuse pentru păstrarea tradiției. Un moment apreciat de delegația internațională a fost dialogul în limba engleză purtat cu elevul Ilie Ștefan Ionuț, care a explicat implicarea tinerilor în conservarea obiceiului.

Tradiție, gastronomie și ospitalitate

Vizitatorii au descoperit și gastronomia locală, fiind serviți cu scovergi cu brânză și magiun de pepene. Iar după activitatea de documentare, gazdele și oaspeții au petrecut câteva ore într-un cadru tradițional, atmosfera fiind completată de muzica lăutarilor Ion Constantin și Tanea Petrache. La plecare, fiecare participant a primit volumul ”Zestrea Brăneștiului”, pliante de prezentare și suveniruri dedicate obiceiului Cucilor.

O tradiție apreciată în Europa, dar tot mai greu de păstrat

Potrivit lui Marius-Ovidiu Sebe, vizita delegației europene confirmă valoarea internațională a tradiției Cucilor, dar scoate în evidență și o problemă serioasă: numărul meșterilor populari și al tinerilor care învață confecționarea măștilor este în continuă scădere. Conservarea obiceiului se sprijină în prezent doar pe câțiva meșteri, pe școli și pe profesorii care pregătesc anual măști și costume pentru Ziua Cucilor. În opinia sa, dezvoltarea unor circuite culturale și turistice care să pună în valoare patrimoniul, meșteșugurile și gastronomia locală ar putea transforma Brăneștiul într-un reper al turismului cultural din România. ”Uneori, valoarea unei tradiții este recunoscută mai întâi de cei care vin să o descopere de departe. Tocmai de aceea, responsabilitatea păstrării și transmiterii ei aparține, înainte de toate, comunității locale”, a concluzionat profesorul Marius-Ovidiu Sebe.