Toţi am învăţat la şcoală şi ştim că există războaie bune – de apărare şi războaie rele – de agresiune şi cotropire. Marţi, 2 ianuarie, a III-a ediţie “Brezoaia”, din Domneşti, a sosit în vatra comunei şi a declanşat lupta deschisă cu răul. A fost iureş mare. Hărmălaie de nedescris, sunete asurzitoare de talăngi, chiote, fluierături, bătăi de tobe, toate ultimative. Cetele de mascaţi au cutreierat peste 6 km. de străzi, cu sute de gospodării, de-a stânga şi de-a dreapta. Pentru noul an, spaţiul întregii comunităţi trebuia purificat de răul şi urâtul social, cu toate metehnele lor pripăşite în cotloane ascunse. Iar “ducă-se-pe-pustii” n-a avut de ales şi s-a pierdut în neant.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 384, ediția print
Dar răul nu piere cu totul, să fim bine înţeleşi. El poate reveni oricând, adus de păcatele omului rătăcit în necredinţă, neascultare, cu lipsă de respect faţă de ţară, legi sau de învăţături străbune şi şcoală, faţă de părinţi, familie ori de semeni.
Totuşi, noul an trebuia să înceapă curăţat de rele. Aici a intervenit „Brezoaia” şi le-a nimicit, prin ritualul său arhaic, spectaculos. Tradiţia cu acest nume se petrece numai la Domneşti. Însă, aceeaşi semnificaţie purificatoare o au şi „Jocul ursului”, al „Caprei”, sau al „Căiuţilor”, din alte regiuni ale ţării.
Copiii, za de aur a tradiţiei
„Nu prin cărţi s-a ţinut tradiţia vie, ci prin inimi. Cărţile au fost mărturie acestei lucrări de transmitere vie”, spunea în anul 1350 Sf. Ierarh Calist, Patriarhul Constantinopolului.
Iar ştafete mai bune decât inimile de copiii, nu poţi afla. La Domneşti, ei au deschis drumul cetelor de mascaţi, pe întregul traseu parcurs. Despre bucuria curată şi prospeţimea participării lor, imaginile alăturate vorbesc de la sine.
Dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog, istoric şi teoretician de artă, a spus: „Generaţiile tinere sunt elementul crucial în transmiterea obiceiului. Aici, copiii întruchipează altceva decât solemnitatea personajelor ceremoniale, cu gesturile lor războinice, de exorcizare a răului. Ei au rolul esenţial de personaje luminoase, pozitive. Ca antemergători ai cetei, au misiunea de a întâmpina gazdele, cărora le cântă şi le cer permisiunea să îi primească în gospodăriile lor. Iar în final, îi cuprind în horă. Dansul e semnul şi forma de acceptare a celor invitaţi, pentru expulzarea relelor”.
Alte taine şi explicaţii
Timpul, ca maestru al istoriei civilizaţiilor, îşi conservă urmele vieţii unui popor. Ele rămân nealterate, până când specialişti cu har le descoperă existenţa şi semnificaţiile.
Doina Işfănoni a adăugat: „Este important şi concludent efortul comunităţii locale de a readuce în actualitate acest obicei extrem de vechi, cu rădăcini precreştine. „Brezoaiele” sunt făpturi ale unui univers fantastic, întruchipări fabuloase ale combinaţiei între fiinţa umană şi păsări sau alte animale, cu puteri supranaturale. Ele au menirea fundamentală a purificării comunităţii, a omului şi a gospodăriei lui de tot răul ancestral”.
Soţul interlocutoarei noastre, Rusalin Işfănoni, tot cercetător etnolog, a precizat: „Ceata e un punct distinct al acestui obicei străvechi. Dar are şi rigori de imagine, cum sunt: desfăşurarea în teritoriu a grupurilor de brezoaie; mersul pe drum, apoi intrarea în ograda omului. Îmbrăţişarea sau bătutul pe umăr e o cerinţă ritualică, din secvenţa purificării. Apoi, hora: ea se deschide în faţa gospodăriei unde s-a oprit ceata.
Toate aceste momente sunt concepute pentru ca energiile pozitive să aibă cea mai pregrantă forţă de expresie, iar spiritele răului să fie distruse”.
Organizatori
Proiectul „Obiceiuri vechi din vatra satului” aparţine Consiliului Local, Primăriei şi unităţilor de învăţământ, ale comunei. Coordonatori ai evenimentului au fost Adrian Ghiţă – primar, Costel Ştefan – vice, Doina Scripa – insp. asistent, dr. Doina Işfănoni – cerc. etnolog, Ecaterina Lazarenco – coregraf.
Costurile realizării proiectului au fost susţinute de la bugetul local. Eforturile şi susţinerea celor amintiți au dat cele mai frumoase roade ale preţuirii, bunei primiri şi veseliei.
Desfăşurare
Puţin după ora 10:00 grupurile de copii şi mascaţi au plecat din faţa primăriei. Cei peste 6 km de traseu au fost parcurşi cu 5 escale, la gospodăriile fam. Costel Ştefan, Adrian Ilie, Valentin Chioncel, Ioana Cernat şi lângă o sală de jocuri. Peste tot au fost primiţi cu mese întinse, pline cu bunătăţi de sezon – tobă, cârnaţi, salam, măsline, icre, alune, sărăţele, fructe, cozonaci, plăcinte, fursecuri, alte dulciuri, apă minerală şi sucuri pentu copii, vin şi ţuică fierte, pentru maturi.
Pe întreaga distanţă străbătută, mesagerii „Brezoaielor” au fost aplaudaţi, filmaţi şi fotografiaţi de locuitorii comunei, de toate vârstele, ieşiţi la porţi să-i întâmpine cu bucurie, pentru urările şi adevărul unui an mai bun.
