Pentru şcoală, în mod normal, vara înseamnă vacanţă, copiii pleacă la bunici sau în tabere, cadrele didactice nu mai folosesc cataloagele şi liniştea devine stăpâna oricărei clădiri unde devenim ştiutori. Şi soneria ia vacanţă şi sunetul ei, eliberator sau chemător, nu se aude cel puţin două luni. Dar, liniştea soneriei nu e valabilă pentru toată lumea. La Grădiştea, soneria de alarmă a şcolii se aude non-stop, în biroul primarului Mihail Toma. În fine, într-o tonalitate pe care numai domnia sa o poate auzi.
Reabilitare completă, nu igienizare
Odată cu intrarea în Grădiştea, parcă am căzut într-o altă dimensiune, a liniştii şi a vieţii patriarhale specifice localităţilor mai îndepărtate, cel puţin, de kilometrul zero al Bucureştiului. Schimbarea survenită de mutarea primăriei în noua clădire nu a schimbat bunul obicei de a ajunge imediat la biroul primarului. Înainte, intrai şi biroul era prima uşă la stânga. Acum, intri şi e prima uşă pe dreapta. Primarul Mihail Toma era în birou, studiind lista de preţuri pentru jaluzelele pe care vrea să le monteze la şcoală? Jaluzele? Părea un moft. Cuvântul de ordine al verii şcolare al primarilor era «igienizare», parcă….
«Pentru anul şcolar 2015-2016 nu igienizarea este cuvântul cheie. Facem reabilitare completă, la interior, căci exteriorul, adică reabilitarea termică a fost făcută şi la Grădiştea şi la Sitaru, cu ceva timp în urmă. Iar factura de căldură a fost considerabil mai mică, pe timpul iernii! În fine, era momentul ca interiorul şcolii cu clasele I-VIII să fie complet refăcut, deşi, vară de vară, am avut grijă să reparăm stricăciunile de peste an», explică primarul.
De la tavan la podea
Şi după o grădiniţă nouă, o primărie nouă, iată, va fi şi o şcoală ca nouă! «Nu este şcoala pe locul trei, pentru comuna Grădiştea, dimpotrivă. Însă, «agenda lucrărilor de construcţie» de la Grădiştea nu o poate face doar consiliul local, pe baza urgenţelor localităţii. Intervin proiectele, fondurile, calendarele diferite. În vara aceasta, a venit şi rândul şcolii, unde s-a lucrat de la tavan în jos. Tot, absolut tot a fost refăcut: tavanele, pereţii, instalaţiile electrice, instalaţiile termice, uşile. Fiecare dintre cele 9 săli de clasă a primit o şapă nouă înainte de montarea parchetului care, la această oră, în această zi de 19 august, se desfăşoară la etaj. Am ales personal parchetul, ca să mă asigur că e ceea ce trebuie, de 12 mm grosime şi o culoare mai închisă. Fiecare clasă va avea vestiare, holurile vor fi placate cu gresie şi grupurile sanitare vor fi şi ele 100% refăcute», explică Mihail Toma.
Supravegherea, absolut necesară
Investiţia, în valoare totală de 540.000 lei, provine în integralitate din fondurile primăriei şi primarul Mihail Toma nuanţează: «De aceea, vor fi montate camere de supraveghere în fiecare clasă şi la exterior, câte două în fiecare clasă, în total 30. Părinţii vor primi un regulament la începutul anului şi acel copil care strică ceva din clasă sau şcoală îi va pune la plată pe părinţi, fără discuţie şi fără derogări. Nu vom mai putea tolera, ca până acum, stricăciunile, căci, altfel, totul devine un sac fără fund. Pe lângă datoria de a învăţa, eleviii vor avea şi datoria de a păstra ce nu le aparţine. Şi asta face parte din programa de la şcoală şi ştiu că, împreună cu cadrele didactice, vom reuşi să-i învăţăm pe copii şi această lecţie».
Cocoşul, şcoala şi muncitorii
La şcoala cu clasele I-VIII, din capătul străzii Libertăţii, era linişte şi doar un cocoş falnic şi două găini se bucurau de terenul de sport din dreapta clădirii. Răcoarea de afară s-a transformat rapid într‑o căldură uşor umedă cu miros de plastic pentru că, la interior, se montau ţevi, se gletuiau pereţi şi tavan, se punea parchet. O echipă lucra conştiincios, deşi nu era nimeni care să-i supravegheze cu joarda în mână. Altfel? Viaţă.
