La jumătatea lunii mai, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”, din Brănești, a fost gazda Concursului Național de competențe în silvicultură. Acest eveniment s-a împletit în mod fericit cu aniversarea a 125 de ani a acestei unități școlare de învățământ silvic.

Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr.404

Unitatea școlară din Brănești are o istorie zbuciumată, dar a reușit să reziste până în zilele noastre. I-au trecut pragul personalități eminente din domeniu, cum ar fi Vintilă N. Stinghe, Marin Drăcea sau Dumitru Ciurileanu, care au predat aici, ajungând, ulterior, cei mai prestigioși cercetători și profesori în domeniul silviculturii. Alături de ei trebuie amintiți Theodor Pietraru, primul director al Școlii silvice, cel care a dat numele colegiului de astăzi, Nicolae R. Danielescu, creatorul primelor perdele de protecție din jurul Capitalei, Gheorghe Stătescu, conferențiar, sau Paul Grunau, director în perioada 1897-1907, cel care a dezvoltat parcul dendrologic, îmbogățindu-l cu specii exotice.

Istorie, tradiție și prestigiu

Despre istoria tumultoasă a acestei școli ­ne-a vorbit directorul Colegiului Silvic „Theodor Pietraru”, prof. Mihail Cristescu. „Era pe 7 aprilie 1893 când, prin Înalt Decret Regal, se înființa la Brănești prima Școală specială de silvicultură din România, care avea, în vremea aceea, două secții – una pentru pregătirea agenților silvici, cealaltă pentru brigadieri silvici. În anul 1902, școala specială devine Școală superioară, cu rang de facultate, pentru ca în 1908 aici să se înființeze și o școală de pădurari. În perioada 1894-1901, aici a fost înființat și un parc dendrologic, unic în acea vreme. Școala a funcționat neîntrerupt până în 1916. Un an mai târziu, școala a fost distrusă de trupele germane, parcul dendrologic a fost devastat, iar baza practică – pădurea Pustnicu – a fost tăiată la ras.

Imediat după război, se refac clădirile școlii și se înființează o școală de brigadieri și una de pădurari, iar din 1926 este înființată și o secție de conductori silvici.

După 1948, la Bră­nești va funcționa doar o școală de brigadieri silvici, până în 1970, când se înființează Liceul silvic, cu un cămin și un corp cu 6 noi săli de clasă. În 1990, liceul devine Grupul Școlar Silvic Brănești, iar la împlinirea a 100 de ani de la înființare, primește și numele de «Theodor Pietraru», pentru ca, în 2004, să capete titulatura de colegiu”, ne-a povestit acesta.

Șase unități școlare participante

La Concursul Național de competențe în silvicultură au participat reprezentanții a șase unități școlare cu specializarea silvicultură: cinci colegii și un liceu – Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”, Brănești, Colegiul Silvic „Bucovina”, Câmpulung Moldovenesc, Colegiul Silvic „Transilvania”, Năsăud, Colegiul Silvic „Casa Verde”, Timișoara, Colegiul Silvic Gurghiu și Liceul Tehnologic Silvic „Dr. Nicolae Rucăreanu”, Brașov.

Fiecare echipaj a fost alcătuit din cinci con­curenți între 16 și 19 ani, din care unul a fost rezervă. Juriul a fost format dintr-un reprezentant al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva și câte unul de la fiecare colegiu silvic. Concursul constă în două probe: proba de traseu forestier și proba de mânuire a fierăstrăului mecanic.

Măiestrie și cunoaștere

Proba de traseu forestier a avut un număr de 16 subprobe, cum ar fi proba de recunoaștere a speciilor forestiere și de vânat, a speciilor de dăunători, calculul volumului de masă lemnoasă, al diametrului, al înălțimii, al volumului aerului pe cerc, al volumului bușteanului etc.

Aprecierea s-a făcut vizual, singurele instrument disponibile fiind un baston cu lungimea de 1 metru și o plăcuță metalică în cap, de 4 cm lățime, un carnețel și un pix. La final, comisia s-a deplasat pe traseu și a făcut măsurători exacte cu hipsometrul, cu clupa etc. Apoi, comisia a comparat rezultatele cu cele obținute de concurenți și a acordat punctajele în funcție de marja de eroare.

„Proba de mânuire a fierăstrăului mecanic are, la rândul său, alte subprobe. Prima constă în schimbarea lanțului fierăstrăului, contracronometru. Apoi, se face tăierea combinată – în care bușteanul este tăiat din două direcții, de jos în sus și de sus în jos, în așa fel încât cele două tăieturi să se întâlnească perfect, fără prag. Urmează tăierea de precizie, care presupune ca la tăierea bușteanului așezat pe o placă, având de o parte și de alta un strat de rumeguș de 3 cm pentru a nu vedea concurentul când ajunge cu lama fierăstrăului la nivelul plăcii, acesta să nu atingă placa respectivă. O altă fază este cea de doborâre, care se simulează pe un buștean cu înălțimea de 1 m, urmată de «cepuire», operațiune care constă în curățarea trunchiului de ramuri, tot contratimp, astfel încât nici să lase cioturi, nici să scobească trunchiul”, ne-a explicat prof. Mihail Cristescu.

La finalul concursului, câștigător a fost desemnat echipajul Colegiului Silvic „Bucovina”, Câmpulung Moldovenesc, locul 2 a fost ocupat de Colegiul Silvic „Transilvania”, Năsăud, iar locul 3 a revenit Colegiului Silvic Gurghiu. Pe locurile 4, 5 și 6 s-au clasat Colegiul Silvic „Theodor Pietraru”, Brănești, urmat de Liceul Tehnologic Silvic „Dr. Nicolae Rucăreanu”, Brașov, respectiv Colegiul Silvic „Casa Verde”, Timișoara.