Creștinii din toate col­țurile țării încep în fiecare an, la 1 august, Postul Sfintei Marii, sau al Adormirii Maicii Domnului. Postul durează două săptămâni, de la 1 august până la 14 august inclusiv, și are menirea de a pregăti creștinii pentru cele două mari sărbători ale lunii lui gustar – Schimbarea la Față din 6 august și Adormirea Maicii Domnului de pe 15 august. 

Jurnalul de Ilfov îți spune tot ce trebuie să știi despre cel mai important post al verii. 

Despre postul Sfintei Marii se vorbește încă din secolul al V-lea când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La vremea aceea, anumiți credincioși țineau un post mai scurt, alții mai lung decât acum, în zilele noastre. Și datele erau diferite. Pe atunci, creștinii din Antohia posteau o singură zi, pe 6 august, iar cei din Ierusalim, opt zile. Existau și creștini care posteau toată luna august, dar și credincioși care țineau postul în septembrie. Abia în secolul al XII-lea, la Sinodul din Constanti­nopol în 1166, condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis, a avut loc uniformizarea datei și a duratei. Atunci s-a stabilit ca postul Adormirii Maicii Domnului să înceapă în fiecare an la 1 august și să se termine pe 15 august, în ziua prăznuirii Fecioarei Maria. În toată această perioadă, preoții din lăcașurile de cult săvârșesc slujba Vecerniei și cele două paraclise ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. În ajunul praznicului, ei oficiază Prohodul Maicii Domnului. 

Postul îți aduce ­mântuirea. Cum îl ții? 

Scopul acestui post este acela de a-ți purifica trupul și sufletul, de a găsi mântuirea în fața Bunului Dumnezeu. Dar, ca să te bucuri de toate aceste binefaceri, e ne-voie să te înfrânezi nu numai de la consumul alimentelor interzise, ci de la tot ceea ce până acum te-a ținut departe de divinitate. Așa cum poți să te abții să dai iama în farfuria cu delicioasele mâncăruri de dulce, tot așa te-ai putea ține departe și de păcate. Nu te întrista că pierzi satisfacția delicioaselor bucate considerate de dulce și a plăcerilor vieții. Bucură-te că prin această reținere Dumnezeu te va răsplăti la momentul potrivit, așa cum poate, că nici măcar nu ai visat vreodată. El îți va oferi drept răsplată, daruri care te vor face să moștenești Împărăția Lui.

Ce să mănânci în cele două săptămâni? 

Luni, miercuri și vineri – e bine să ții post complet, adică să nu mănânci nimic până la ora 15.00. De la această oră ai voie să consumi numai mâncare uscată de post, care să nu conțină ouă, lactate, carne și băuturi. 

Marți și joi – mâncare de post, pregătită fără ulei.

Evident, reținerea stric­­tă de la alimentele de dulce și mâncatul după orele prânzului se adresează în special oamenilor sănătoși fizic. Bolnavii diagnosticați cu afecțiuni severe, bătrânii aflați la vârste foarte înaintate și copiii mici pot face excepție. Doar dacă faci parte din această categorie de oameni ai voie să te abați puțin de la programul de masă și să respecți recomandările medicilor. “Postul este înfrânarea de toate mâncărurile sau, la caz de boală, numai de unele, de asemenea și de bău-turi și de toate cele lumești și de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creștinul să își facă rugăciunea lui mai cu înlesnire și să îi fie milostiv Dumnezeu. Încă și pen-tru a ucide poftele trupului și a primi harul lui Dumnezeu…”.

Rugăciunea, ­hrana pentru vremea ­postului 

Poate privești cu îngrijorare, cum bugetul mic de care dispui nu-ți ajunge ca să-ți cumperi cele necesare traiului de zi cu zi pentru cele două săptămâni. Ei bine, mâncarea cea mai hrănitoare și cea mai ieftină în tot acest timp va fi rugăciunea. Postul nu cere diversificare culinară, ci rugăciune sinceră, rostită din suflet, cu toată inima. Mergi la biserică și străduiește-te să faci din rugăciune și gânduri bune, hrana pentru vremea postului și ai să vezi cum cele 14 zile de post nu vor mai fi un chin pentru tine și nu vei mai avea impresia că acestea nu mai au sfârșit.


14 zile de restricții, rugăciune și gânduri bune

O, Măicuță Sfântă…  

O, Măicuță Sfântă, te rog fierbinte 

Să-mi asculți din ceruri, marea rugăminte. 

Nu lăsa Măicuță, să pier pe Cale, 

Căci eu sunt fiul lacrimilor tale. 

Când plângeai sub cruce, Maică-ndurerată, 

Te-am ales ca sprijin, eu și Lumea toată. 

Nu lăsa Măicuță, să pier pe Cale, 

Căci eu sunt fiul lacrimilor tale. 

Tu ești steaua mării care-ajuți să treacă 

Dintre câți te cheamă, nimeni nu se-neacă. 

Nu lăsa Măicuță, să pier pe Cale, 

Căci eu sunt fiul lacrimilor tale.  

Să-mi conduci luntrița, printre stânci și valuri 

Să mă scoți în portul veșnicelor maluri. 

Nu lăsa Măicuță să pier pe Cale, 

Căci eu sunt fiul lacrimilor tale.