@ ”Sfânta Maria Brâncoveanu și Sfânta Anastasia Șaguna – modele de credință, iubire și jertfă pentru mame și soții creștine”

Duminică, 15 martie. Uniți în sânul Parohiei Copăceni Mănăstirea, localnicii din Copăceni s-au bucurat de o zi de liniște și frumusețe duhovnicească. Încă de la primele ore ale dimineții și până la miezul zilei, credincioșii satului au pășit în lăcașul de cult atrași de povești despre jertfă, curaj și iubire, descoperind modele de viață care întăresc credința, sprijină familia și luminează drumul fiecăruia dintre noi.

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 798, ediția print

După Sfânta Liturghie oficiată cu multă dragoste de preoții slujitori, credincioșii au făcut o scurtă incursiune în viața a două femei românce devenite sfinte prin traiul lor plin de iubire pentru Dumnezeu și pentru aproapele. Este vorba despre Sfânta Maria Brâncoveanu și Sfânta Anastasia Șaguna, femei care, dincolo de paginile istoriei, rămân vii prin modelul lor de jertfă, demnitate și dragoste neclintită.

În mijlocul credincioșilor s-au aflat bineînțeles, părinții spirituali, duhovnicești care nu contenesc să se roage pentru ei și care le oferă mângâiere sufletească ori de câte ori este nevoie. La un eveniment atât de important, au avut și un invitat special pe măsură. Diaconul dr. Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie ”George Barițiu” al Academiei Române, care a oferit o prezentare documentată și profund umană. Acesta le-a vorbit celor prezenți despre suferință și curaj, despre lacrimi și speranță, despre femeia care, în tăcere, ține lumea în echilibru. De altfel, întreaga conferință a fost o aducere aminte vie, un îndemn la profunzime și la redescoperirea valorilor ce dau consistență vieții: credința, familia și puterea exemplului personal.

Diacon dr. Mircea Gheorghe Abrudan: ”Am insistat asupra virtuților lor”

Viața Sfintei Maria Brâncoveanu, soția domnitorului Constantin Brâncoveanu, este una dintre cele mai cutremurătoare mărturii de credință din istoria neamului românesc. Mamă a mai multor copii, ea a fost sprijinul unei familii domnești, dar și o inimă care a purtat cu smerenie durerea pierderii soțului și a fiilor săi, martirizați pentru credința lor. În fața tragediei, Maria Brâncoveanu nu s-a revoltat, ci a transformat suferința în rugăciune, rămânând un model de demnitate și nădejde. În ea se oglindește chipul femeii care, chiar și în cele mai întunecate momente, își păstrează lumina credinței și o transmite mai departe. La rândul ei, Sfânta Anastasia Șaguna, mama Mitropolitului Andrei Șaguna, a fost o femeie a discreției și a jertfei răbdătoare și nevăzute. Viața ei a fost marcată de încercări, inclusiv despărțirea de familie și dificultățile vremurilor în care a trăit. Cu toate acestea, a reușit să insufle copilului ei credința, educația și dragostea de neam, contribuind decisiv la formarea uneia dintre cele mai importante personalități ale Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Anastasia Șaguna reprezintă chipul mamei care, deși rămasă în umbră, clădește în liniște viitorul, prin iubire, răbdare și sacrificiu. Despre aceste modele de viață, diaconul Mircea Gheorghe Abrudan mărturisea: ”O duminică minunată în mijlocul comunității ortodoxe din Copăceni-Mănăstirea, județul Ilfov, unde le-am evocat pe două mame creștine remarcabile: Maria Brâncoveanu și Anastasia Șaguna, recent trecute în rândurile sfintelor. Am insistat asupra virtuților lor, a modelului de credință neșovăielnică, dragoste nețărmurită, speranță nezdruncinată, devotament, curaj, răbdare și dorință de a face binele, deci a exemplului pe care-l reprezintă pentru noi toți. Le mulțumesc mult, pentru invitație și ospitalitate, părintelui paroh Gheorghe Anghel și diaconului Andrei Teșu, sufletul unor minunate activități derulate cu copiii și tinerii din Copăceni. Agapa frățească de după slujbă și conferință, găzduită în sala parohială, mi-a demonstrat din nou că omul sfințește locul, sufletul fiind preotesele și doamnele din parohie. Lecția zilei: pr. Anghel și diac. Teșu alături de soțiile lor, distinsele doamne Georgeta și Nicoleta, nu fac evenimente pentru a le bifa într-o agendă sau într-un raport, ci își împlinesc vocațiile și misiunea pentru că-i iubesc pe credincioșii lor, aceasta fiind de fapt cheia oricărei misiuni de succes în mijlocul unei comunități: iubirea și împlicarea dezinteresată”. Atmosfera întâlnirii a fost una caldă și vie, în care toți cei prezenți au fost și simpli ascultători, dar și părtași la o cugetare sinceră asupra propriului drum. În ritmul alert al vieții de astăzi, astfel de momente sunt o raritate și, în același timp, o necesitate.

Pr. diacon Andrei Teșu: ”A fost un moment de întoarcere spre credința trăită, familia și puterea exemplului personal” 

Așa cum menționa și părintele diacon Andrei Teșu, ”participanții au avut ocazia nu doar să asculte, ci și să reflecteze asupra propriului parcurs, într-o atmosferă caldă, specifică comunităților în care oamenii încă își caută reperele în liniște și seriozitate. Astfel de inițiative confirmă faptul că Biserica rămâne un spațiu viu de dialog și formare, în care trecutul nu este doar amintit, ci transformat într-un sprijin real pentru prezent. Conferința de la Copăceni nu a fost doar un eveniment cultural sau religios, ci un moment de respiro și de întoarcere spre esențial – credința trăită, familia și puterea exemplului personal”. Dincolo de cuvinte, această întâlnire a fost o oglindire a faptului că sfințenia nu este rezervată trecutului, ci se naște și astăzi din vieți trăite cu sinceritate, iubire și responsabilitate. Femeia creștină, asemenea celor două sfinte evocate, rămâne un pilon al familiei și al societății, nu prin forță exterioară, ci prin puterea nevăzută a credinței și a jertfei. Conferința de la Copăceni ne-a reamintit tuturor că adevărata schimbare începe din inimă, în liniștea rugăciunii și în dăruirea față de ceilalți. Iar acolo unde există iubire sinceră și implicare dezinteresată, obștea prinde viață, iar credința capătă chip.