Vasile Cimpoeru, primarul oraşului Bragadiru a reluat pe 24 septembrie audienţele întrerupte pe perioada de vară. Chemat la Prefectură pentru o şedinţă cu prefectul Speranţa Cliseru, primarul ne-a mijlocit o întrevedere cu doamna Niculina Maria Ţane pentru a ne povesti despre doleanţele locuitorilor oraşului de pe malul râului Ciorogârla. Consilier local de 12 ani, de 5 ani consilier al primarului şi de un an administratorul public al oraşului, doamna Ţane cunoaşte bine atât spiritul locuitorilor cât şi căile legale pentru a lucra alături de primarul Vasile Cimpoeru în rezolvarea problemelor oraşului.
Apă, canal, locuri de muncă.
Oraşul se schimbă de la lună la lună şi chiar dacă, iniţial, oamenii nu au înţeles de ce nu se asfaltează o anume stradă şi se amenajează, în schimb, un parc, timpul şi explicaţiile lui Vasile Cimpoeru au făcut ca lucrurile să fie mai bine înţelese, mai aproape de adevăr.
Doamna Niculina Ţane povesteşte că în audienţă s-au înscris 40 persoane, care au adresat primarului întrebări referitoare la infrastructură şi locuri de muncă. Iar dacă asfaltul, apa şi canalul se pot rezolva, în privinţa locurilor de muncă situaţia este şi la Bragadiru la fel ca în toată ţara : posturile sunt blocate, nu se fac angajări pe nicăieri şi chiar la primărie se lucrează cu un minus de 50 de angajați.
Cu toate acestea, spune doamna Ţane, prioritare sunt discuţiile despre infrastructură: când se fac asfaltări, când se termină cu apa şi canalul. Răspunsurile lui Vasile Cimpoeru au clarificat că apa şi canalul vor fi gata în 2015, că staţia de epurare comună cu vecinii de la Cornetu nu este începută şi că ceea ce nu s-a prins în actualul proiect, va fi în următorul program. Marginile oraşului sunt prinse în partea a doua a proiectului de apă şi canal, iar în zonele unde s-a introdus canalizarea, s-a lăsat neasfaltat deocamdată, dar s-a pus piatră pentru ca gropile inerente să fie astupate la iarnă.
O doamnă a vrut un teren de casă pentru copilul său aflat în dificultate. Însă, cum situaţia din toată ţară este stopată pentru că se face inventarierea tuturor terenurilor, nu se poate demara nicio lucrare pentru atribuirea unui teren de casă. Doamna în cauză are o casă în Bragadiru pe un teren pentru care nu are acte de vânzare cumpărare, nicio situaţie juridică clară. Pe vremea aceea CAP-ul i-a dat pământul şi tot acolo vrea să ridice şi casa pentru fiul domniei sale. Doar că acum există restricţii.
De altfel, în Bragadiru mai sunt foarte puţine terenuri şi chiar există un proces cu o întreprindere care revendică 4 hectare. Mai sunt distribuite peste 50 de terenuri în cartierul tinerilor din mandatul celuilalt primar şi pentru că se împlineşte termenul de doi ani de când au primit terenul şi nu au construit nimic, aceste loturi le pot fi retrase şi acordate celor care au dreptul şi se încadrează.
O altă locuitoare a oraşului Bragadiru, cu o situaţie precară şi un copil în întreţinere, pe care nu are cu cine să îl lase, a solicitat ajutorul primarului care, pe loc, a intervenit să o primească la grădiniţa cu program prelungit deşi sunt puţine locuri. De altfel, spune doamna Ţane, în oraşul Bragadiru există 210 copii la program prelungit şi la program normal sunt circa 100. Primarul se luptă de mult să facă o şcoală nouă foarte necesară căci, de exemplu, în grădiniţa veche este amenajată o sală pentru grupa pregătitoare pentru 33 de copii. Există 3 clase pregătitoare de câte 32 de copii şi la şcoală se învaţă în 2 schimburi. S-a dorit a fi 4 grupe de clasă pregătitoare cu mai puţini copii în fiecare clasă, dar Ministerul Educaţiei nu a fost de acord.
Bragadiru – şantier deschis
Odată locuitorii lămuriţi asupra problemelor pentru care au venit la primărie, o întrebăm pe doama Ţane ce se întâmplă în zonele oraşului unde am văzut lucrări.
Cu multă deschidere consilierul primarului povesteşte: «Se lucrează intens la peisagistică pe strada Florilor, s-a schimbat cu totul, va fi exact ca pe strada pricipală, cu bănci, spaţii de parcare iluminate, alei. Florilor era foarte îngustă, şi cum maşinile erau parcate pe ambele părţi, iarna nu putea intra nicio maşină de utilităţi. A fost descongestionată şi a devenit ca un mic bulevard. Se lucrează încă şi la casa de cultură care, deocamdată nu a fost redată primăriei după reabilitarea realizată prin Ministerul Dezvoltării, se speră ca în primăvara lui 2014 să fie gata. Reabilitarea celor 17 blocuri rămase neizolate termic este în desfăşurare, 3 dintre ele sunt deja gata. Avem proiectul pentru asfaltare pe fonduri europene pentru tot oraşul şi primarul aşteaptă finanţarea. Avem în derulare obiectivul de monitorizare în tot oraşul şi de aceea este săpat în multe locuri, lucrarea este avansată, punctele strategice sunt fixate şi se lucrează la cablare», precizează doamna Ţane.
Câinii comunitari sunt aduşi de la Bucureşti
Pentru că, recent, reţelele de socializare luaseră foc pe motiv că la Bragadiru sunt omorâţi câinii comunitari, am cerut lămuriri doamnei consilier: «Nici vorbă! Se aduc leşurile din Bucureşti cu maşinile şi ne sună lumea disperată, în fiecare seară se descarcă din maşini, chiar şi în faţa casei de cultură. Ni s-au mai dat numere de maşini, au fost şi amenzi, dar degeaba. Şi sunt câini cu crotalii! Bragadiru are contract cu o firmă de la Giurgiu pentru câinii fără stăpân, noi, ca administraţie locală strângem ziua toţi câinii, dar după căderea nopţii oraşul se repopulează», spune doamna Ţane.
Altfel, la Bragadiru au început să vină şi ajutoarele de la Uniunea Europeană pentru persoanele cu pensie de până la 400 lei, persoanele cu handicap şi cei cu ajutor social. La ajutoare UE sunt 800 de persoane îndreptăţite să le primească, dintre care 200 sunt persoane cu handicap. Şi mai există o speţă sensibilă în Bragadiru, aceea a oamenilor demolaţi care aşteaptă contravaloarea caselor din anul 1985. Şi nu este o greşeală de redactare ! Dar nici vina primarului.
