Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Grădiștea, structură a Școlii Gimnaziale Nr. 1 Grădiștea, a fost gazda cercului pedagogic ”Abordarea comprehensivă a tranziției copilului”, activitate care a reunit cadre didactice din mai multe gradinițe din Ilfov – Dascălu, Gruiu, Moara Vlăsiei, Nuci, Ciolpani, Snagov și din grădinița gazdă, și a oferit un cadru de reflecție, analiză și schimb de bune practici în domeniul educației timpurii.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 802, ediția print
Evenimentul a debutat într-o atmosferă caldă și festivă, în curtea instituției, unde copiii din grădiniță au pregătit un scurt dans, impresionând prin naturalețe și entuziasm. Programul a continuat cu o suită de dansuri populare prezentate de membrii grupului folcloric ”Junii lui Grecianu”, elevi ai școlii din Grădiștea, coordonați de prof. Marius Gheorghe, moment care a adus un plus de autenticitate și a evidențiat importanța valorilor culturale în educația copiilor. În deschiderea oficială a discuțiilor, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Grădiștea, prof. Daniela Constantin, a subliniat rolul esențial al investiției în educație și necesitatea unei colaborări reale între grădiniță, școală și familie, în vederea asigurării unui parcurs educațional echilibrat pentru fiecare copil.
În continuare, tema centrală a cercului a fost analizată de prof. pentru învățământ preșcolar Violeta Popescu, care a evidențiat faptul că tranziția copilului nu trebuie privită ca o simplă perioadă de adaptare, ci ca un proces complex, sistemic, planificat și evaluat. În această viziune, accentul se mută de la teoria potrivit căreia ”copilul trebuie să se adapteze mediului”, la perspectiva în care instituția își ajustează practicile pentru a răspunde nevoilor reale ale copilului.
Au fost prezentate exemple concrete de aplicare a acestei abordări la nivelul grădiniței, precum organizarea ”Zilei porților deschise”, parteneriatul grădiniță-școală sau vizitele foștilor preșcolari care au trecut deja în clasa pregătitoare.
Toate aceste activități contribuie la reducerea anxietății și la crearea unui sentiment de siguranță, facilitând tranziția de acasă la grădiniță și de la grădiniță la școală. Totodată, s-a subliniat rolul esențial al familiei, evidențiindu-se importanța comunicării, a ascultării emoțiilor copilului și a implicării active a părinților în acest proces.
Prezentarea a fost susținută de materiale video realizate acasă, de părinți și copii, ilustrând momente relevante din perioada de dinainte și de după integrarea în grădiniță sau în școală. Aceste secvențe au oferit o perspectivă autentică asupra trăirilor copiilor și au evidențiat progresul acestora într-un mod sugestiv.
Abordare tradițională vs holistică
Inspectorul școlar pentru educație timpurie, prof. Sandu Elena Luminița, a aprofundat tema printr-o analiză comparativă între abordarea tradițională și cea comprehensivă (holistică) a tranziției. A fost evidențiată diferența conceptuală majoră: în timp ce abordarea clasică pune accent pe adaptarea copilului la cerințele mediului, abordarea comprehensivă presupune o intervenție coordonată, în care instituția, familia și cadrele didactice colaborează pentru a construi un mediu predictibil și sigur.
Partea aplicativă a cercului a avut un caracter interactiv și a implicat participarea activă a cadrelor didactice prezente, acestea fiind organizate în echipe. S-au ”rezolvat” diferite exerciții menite să evidențieze complexitatea tranzițiilor trăite de copii, evidențiindu-se conștientizarea impactului emoțional al acestora. S-au realizat ”hărți ale tranzițiilor”, pornind chiar de la călătoria creșă-grădiniță, prin care au fost identificate momentele-cheie din parcursul copilului într-un an educațional. Analiza în echipă a vizat aspecte precum punctele forte ale practicilor existente, elementele formale, lacunele și situațiile în care apar anxietăți sau blocaje instituționale.
Colaborare în crearea unei ”baze de siguranță”
De asemenea, un studiu de caz – scenariul având în mijloc un copil de grădiniță, de 3 ani, care plânge la separarea de părinți, de 3 săptămâni; refuză alimentele; are somnul fragmentat; are o mamă anxioasă, care solicită feedback zilnic, iar implicarea tatălui este redusă – a oferit participanților ocazia de a construi un plan de intervenție, punând accent pe colaborarea dintre educatoare, familie și conducerea unității.
Au fost propuse măsuri concrete, precum stabilirea unor rutine clare, comunicarea constantă cu familia și monitorizarea unor indicatori precum – durata separării sau frecvența plânsului. Activitatea a evidențiat importanța etapelor de preadmitere, a programului gradual din prima săptămână și a monitorizării continue în prima lună de grădiniță, toate acestea fiind integrate într-un protocol de colaborare cu familia, bazat pe responsabilități clare și obiective măsurabile.
În concluzie, cercul pedagogic care a avut loc la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Grădiștea a demonstrat că o abordare comprehensivă a tranziției copilului presupune nu doar adaptarea acestuia, ci transformarea întregului sistem educațional într-unul flexibil, empatic și centrat pe nevoile reale ale copilului. Evenimentul a constituit un valoros schimb de experiență și un pas important în direcția îmbunătățirii practicilor din educația timpurie.
