Jilava – după nori negri, furtuni şi drumuri încurcate
“Eşti ceea ce faci”, zice o cugetare veche. Imediat însă, vine şi întrebarea care, uneori, descumpăneşte: Cum faci, cel mai bine, să-ţi reuşească ce vrei să duci la bun sfârşit? Răspunsul e esenţial, mai ales pentru comunitatea din Jilava, buimăcită de evenimente tulburi şi tragice, în ultimii ani. Nu le mai reiau, le ştie toată lumea. Remediul? A fost propus în ziua de 22 februarie.
A fost ca un aşa-zis nou “contract de încredere” propus cetăţenilor comunei. Asta, după numai câteva zile de la ultimele alegeri pentru funcţia de primar interimar, ţinute la Prefectura Ilfov. Cine a primit cele mai multe voturi ale consilierilor locali? Ilie Ionescu, colegul lor, care mai deţinuse acest post, până în mai 2013.
Susţinere pentru un nou început
Aşa că, proaspătul ales a organizat o adunare deschisă tuturor locuitorilor din Jilava. A fost sprijinit din plin de membrii Consiliului Local, ai formaţiunilor politice componente şi oameni de afaceri, cu firme pe teritoriul comunei. Dar şi ai comunităţii rome, care, prin reprezentantul lor, Villi Oaie, a cerut condiţii clare, precise, de transparenţă şi corectitudine pentru perioada următoare.
“Parteneriat onest”
Asta a caracterizat dialogul. Cum să-i faci însă pe oameni să accepte că de acum înainte, lucrurile se vor schimba în bine? Că unele au fost lăsate vraişte, altele începute şi neterminate sau încropite de mântuială.
De la primar la consilieri
Toţi cei care au luat cuvântul din partea primăriei Jilava, s-au referit la cazuri concrete ale momentului actual. Le-au răspuns pe loc, oamenilor. Iar ce veţi citi în continuare, nu sunt lozinci. Dialogul a fixat realităţi precise, cu nume de familii, străzi şi lucruri de îndreptat.
“Ce avem de făcut”…
Vrem: să continuăm proiectele începute – reţelele electrice, de apă şi canalizare, drumuri; să deschidem Grădiniţa cu orar prelungit, Policlinica, să clădim două Centre de Învăţământ after-school şi biserică în Parohia Odăi; să fim transparenţi, nu ca până acum; să nu discriminăm pe nimeni; să oferim facilităţi investitorilor, pentru crearea de locuri de muncă; să scurtăm termenele pentru eliberarea de acte; să ajutăm administrativ cetăţeanul; să aflăm tot ce îl nemulţumeşte, ce îl preocupă; să respectăm legea; să nu mai fim subiect negativ de apariţii, în presă.
…”şi ce nu”
Nu vrem: să lăsăm fără efect tot ce am făcut pentru intrarea în legalitate a proprietăţilor cetăţenilor romi, din zona unde şi-au construit case (tarlaua 40, parcela 148); să lăsăm copiii fără transportul către şcoli şi acasă; să decidem structura bugetului local, fără să îl discutăm mai înainte cu dv.; să continuăm administrarea fără strategii adecvate; să treacă mai mult de două luni între întâlnirile noastre.
Bugetul, la vedere
Ce poate fi mai concret decât prezentarea publică a cifrelor execuţiei bugetare, pe anul 2013? Le-a oferit Petruța Vâlcu, contabilă la primărie. Iată: încasări, din taxe, impozite şi alte surse – aprox. 17 milioane de lei. Plăţi credite la BCR şi Ministerul Finanţelor – 3.600.000 lei.
Plusul anual la buget e de peste 146.000 lei.
Cheltuieli lunare: de personal – 200.000 lei; cu asistenţa socială – 200.000 lei; pentru primărie, şcoli, grădiniţe, curent electric, utilităţi şi ajutoare sociale, indemnizaţii pentru persoane cu handicap – 100.000 lei.
Pentru investitori?
Adrian Petre, director la SC ROMTEHNOCHIM SRL şi Ovidiu Szasz, administrator al SC SATIN INVEST SRL au fost la unison. Primăria trebuie să îi sprijine pe toţi oamenii de afaceri, cu societăţi comerciale aflate la Jilava. Este păcat ca taxele şi impozitele lor – sume mari – să plece către Bucureşti. Dacă ar rămâne aici, s-ar crea multe locuri noi de muncă, pentru localnici. Oamenii de afaceri trebuie să se asocieze, ca să fie sprijiniţi mai eficient. Ce mai vor ei? Logistică şi utilităţi, în locurile unde vor să investească: gaze, curent, drumuri de acces.
Dan Neagu Mihai, preşedinte filială PDL Jilava: „ Una din marile probleme ale comunei este că nu s-a dezvoltat deloc. De ce?
Să facem un calcul, aproximativ. Din toţi agenţii economici de aici, peste 350 funcţionează în parametri normali. Acum gândiţi-vă, la atâtea firme, fiecare cu 4 oameni angajaţi din comună, fac 1.400 de locuri de muncă. Deci, ar avea un serviciu, mulţi cetăţeni de aici”.
Villi Oaie, preşedinte filiala judeţeană a organizaţiei „Partida Romilor Pro Europa”: „Am aflat că firma dlui Petre Adrian plăteşte lunar la bugetul Capitalei – din impozite şi taxe pe afacerile lui – între 50.000 şi 100.000 de lei. Dar de ce să nu vină banii ăştia la Jilava? Cu ce îl sprijinim?”
Ce vor oamenii comunei?
Iordana Bunea, str. Toamnei, nr 27: „Noi nu aveam apă şi canalizare! Când plouă, nu e apă pe vale, cum era la noi! Eu n-am putut să ies să-mi cumpăr medicamente. Nu. Păi, alţii, să iasă din casă cu pantofi şi noi, nici în cizme. Păi e frumos aşa? Nu-i frumos”!
Petre Ioniţă, str. Ciulini, nr 116: „Un necaz e cu becurile. Vă spun o treabă, de la Centură până la uliţă sunt 8 becuri. 15 stâlpi şi 8 becuri. Iluminat stradal se numeşte ăsta, nu”?
Gheorghe Nedelciu: Şos. Giurgiului, nr 144 : „Nu pot să-mi închid terenul, n-am plan parcelar. Am 5 procese. Am depuse la Prefectură dosare de 10 ani. Când se va face inventarierea terenurilor la noi”?
În loc de concluzie
Sunt sigur că vom mai scrie mult despre Jilava şi locuitorii ei. Faptele lor vor fi concluzii.
În fond, pacea şi buna înţelegere între oameni nu înseamnă absenţa luptei. Ci încrederea reciprocă, voinţa, respectul şi sentimentul dreptăţii. Asemenea pace merită să fie consemnată acolo.