Fraților, e groasă! Europa este, iarăși, în pragul unui conflict, care ar putea, Doamne ferește, să se întindă dincolo de granițele continentului. Ar fi (pentru a câta oară în ultimii 200 de ani?), o conflagrație nimicitoare pentru bătrânul continent. Ursul, care până acum mârâia nemulțumit de expansiunea Uniunii Europene până la granițele țării sale, a ieșit acum din bârlog și amenință cu un dezastru. Pierderea influenței asupra unui spațiu unde s-a format Rusia Kieveană, statul precursor a trei națiuni slave, ucrainenii, rușii și bielorușii l-a turbat pe ferocele Moș Martin. Crimeea este vitală pentru prezența Rusiei în Marea Neagră. Mai ales că ea a făcut parte din teritoriul rus până în 1954, când a fost „donată” de Hrușciov Ucrainei. Rusia nu va ceda un centimetru din peninsulă și nu este dispusă să facă niciun fel de compromis. Nu cred că poate să-și închipuie cineva că Crimeea ar putea face parte din Uniunea Europeană, în eventualitatea unei ipotetice aderări a Ucrainei. Cred că nici responsabilii europeni nu cred asta. Așadar, ce-ar fi de făcut?
Soluțiile diplomatice par să fi intrat în impas. Crimeea este controlată de forțe (para)militare proruse, spune Moscova. Europa crede însă că Moscova a trimis acolo o armată „undercover”, tocmai pentru a nu fi acuzată de invazie. Nu că nu i-ar sta în fire, dar așa, pasămite, nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase! Mai mult, Parlamentul de la Simferopol, dominat de rusofoni, alături de populația rusă dorește realipirea la Rusia și adoptarea rublei ca monedă. Vor și referendum, pe 16 martie, în acest sens. Un motiv în plus pentru țarul Putin să ridice din umeri și să spună că nu are nicio vină. „Boborul” vrea asta, nu-i așa? Previziunile sunt sumbre. Mie îmi este clar că presiunile diplomatice nu vor avea vreo șansă să-l convingă pe Putin. De la început el a adoptat o poziție de forță. Este gata să moară cu Crimeea în brațe. Este pregătit să accepte un nou „război rece” și, de ce nu, unul fierbinte. Europa și Statele Unite au o mare problemă. Omenirea are o mare problemă. Așa cum decurg ostilitățile, Putin a tăiat toate punțile. Așteaptă o mutare a europenilor, iar până atunci își pregătește forțele armate. Deja a sabordat o navă de război ieșită din uz, pentru a împiedica flota ucraineană să iasă în Marea Neagră. La rândul lor, americanii au trimis un distrugător la Constanța, motivând că vrea să-și liniștească aliații din NATO aflați în vecinătatea conflictului. Premierul Leancă, se teme, la rândul său, de o agresiune rusească din partea Armatei a XIV-a, staționată în Transnistria. Rusia vrea în Europa, dar așa cum a făcut-o în ’45. E clar, miroase a praf de pușcă. Un război ar arunca în aer Uniunea Europeană și continentul. Sau, poate chiar întreaga lume. Și, din păcate, nu întrevăd altă soluție pentru a trimite ursul înapoi în bârlog, decât aceea de a i se face pe plac…
