Președintele CJI acuză Executivul că blochează  accesarea de fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare și anunță că merge mai departe cu procesul intentat Ministerului Fondurilor Europene

Nu cu mult timp în urmă, Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov (CJI), anunța că a înaintat Ministerului Fondurilor Europene ”Contestația în procedură prealabilă acționării în judecată”. Demersul a pornit de la faptul că, din 2014, de când a fost pregătit master planul pentru apă-canal, perioada 2014-2020, CJI așteaptă acceptul pentru depunerea documentației pentru accesarea fondurilor europene.

Articol apărut în nr. 397 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

”Am făcut deja 8 revizii, la cererea Ministerului Fondurilor Europene. Am vorbit și cu ministrul Rovana Plumb și am cerut urgentarea procesului administrativ. Nu voi sta cu mâinile în sân să văd cum Ilfovul ar putea fi privat de 340 de milioane de euro, care reprezintă valoarea celui mai mare proiect de investiții din județul nostru. Peste 210.000 de ilfoveni așteaptă ca noi să luptăm pentru dreptul lor de a trăi în condiții civilizate. Și asta vom face!”, spunea Marian Petrache, la mijlocul lunii martie 2018. Iar acesta a dus lupta mai departe și, la începutul lunii aprilie, a organizat o conferință de presă, cu tema ”Guvernul actual, risc major pentru România!”.

” Guvernul a devenit factor de risc major fie și numai prin lipsa lui totală de predictibilitate. În fiecare zi mă gândesc ce ar mai putea modifica azi sau mâine. Cât au fost de slabe celelalte guverne și tot au avut una, două direcții clare de dezvoltare economico-socială, după care te puteai ghida. În condiții normale, cu predictibilitate fiscală, cu predictibilitate asupra investițiilor și în mod deosebit în infrastructura mare, cu niște politici publice coerente și bazate pe analize competente, România ar fi putut deveni, într-adevăr, un „tigru” al Europei. (…)”, a spus Petrache.

Ilfovul, un județ atractiv

”Revenind la județul nostru, imediat după instalare, în 2013, am făcut prima Strategie de dezvoltare – Orizont 2020, din care au rezultat două lucruri esențiale: Ilfovul este un județ atractiv pentru locuit, mai ales pentru familiile tinere, dar și o zonă atractivă pentru mediul de afaceri.

Ce ne spun datele INS, pentru 2015? Ilfovul este singurul județ din România cu creștere demografică, datorată mai ales faptului că, în fiecare an, un număr important de cetățeni se mută în județul nostru. Extinderea urbană spre localitățile limitrofe Capitalei a înregistrat o creștere constantă în ultimii 16 ani. În 2002, în Ilfov locuiau 300.000 de oameni, iar în 2015 – 437.612 persoane aveau reședința pe teritoriul județului nostru. Prognozele indică faptul că, în 2030, populația rezidentă în Ilfov va ajunge la aproape 600.000 de locuitori. În același timp, iată, prognozele indică faptul că un sfert din populația rezidentă va părăsi Bucureștiul, până în 2060, scăzând de la 1.848.912 cât erau în 2015, la 1.384.622. În același timp, numărul agenților economici locați în Ilfov a crescut cu 8,3% în 2016, față de 2015, Ilfovul fiind singurul județ al României care a înregistrat o creștere importantă a numărului acestora. Faptul că oamenii aleg să locuiască în Ilfov ne bucură, dar ne și responsabilizează. Suntem conștienți că este o mare provocare! Iar cum obiectivul nostru este creșterea calității vieții cetățenilor noștri, asta se poate face doar prin dezvoltarea socio-economică durabilă!”,  a continuat președintele CJI.

O multitudine de proiecte

”Avem foarte multe proiecte în derulare sau încheiate, în ultimii 5-6 ani, în județ. Unele dintre ele sunt însă definitorii pentru dezvoltarea viitoare a județului: master-planul pe apă-canal, aprobat în 2014, Planul de Amenajare a Teritoriului (PATJ), început tot în 2014 și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) București-Ilfov, un proiect la care lucrăm din 2014. Apoi, gestionarea deșeurilor, parcul intermodal și industrial de la Moara Vlăsiei sau parcul științific de la Măgurele. Finalizarea acestor proiecte începute din 2013-2014 înseamnă trecerea într-o nouă etapă de dezvoltare economică și socială a județului. (…) Ne-am fi dorit să fim ascultați și sprijiniți de Guvern! Dar nu se poate și nu întrebăm de ce. Vrem doar să fim lăsați să ne facem treaba și să ne construim viitorul cum putem noi!”, a spus Marian Petrache.

Amânați, din 2016…

Președintele CJI a detaliat apoi elemente cuprinse în masterplanul pentru alimentare cu apă și canalizare în Ilfov, făcând referire, pentru început, la primul document, încheiat în 2008, care a avut o valoare de aproximativ 306 milioane de euro. Din aceștia au fost trași 76,4 milioane de euro, iar de investiții au putut beneficia 60.000 de ilfoveni din 8 localități. Al doilea masterplan de apă-canal a fost finalizat în 2014 și a fost estimat la 369 milioane de euro. Cererea de finanțare este pentru 342,8 milioane de euro, iar beneficiari ai investițiilor vor fi aproape 210.000 de ilfoveni din 22 de localități din județ. ”În mod normal, în prima jumătate a anului 2016 cererea de finanțare ar fi trebuit să fi fost aprobată și să fi început licitațiile pentru execuție. Însă, din 2016 și până astăzi, tot am fost amânați. Fără nicio justificare. Din acest motiv, pe 14 martie am înaintat Ministerului Fondurilor Europene ”Contestația în procedură prealabilă acționării în judecată”, așa cum prevede legea. Până acum, nu am primit acceptul pentru depunerea documentației pentru accesarea banilor europeni. În consecință, mergem înainte și (…) demarăm procesul. Bineînțeles că m-am gândit și la posibilele calcule politice, care ar sta la baza acestor tergiversări. Altfel nu îmi explic cum pe vestitul Program Național de Dezvoltare Locală Ilfovul a luat jumătate din sumele pe care le-au luat alte județe. Și încă nu am reușit să înțeleg cum se face că primăriile de sector ale Bucureștiului nu au avut deloc bugetele afectate după celebra „revoluție fiscală”, iar bugetul Ilfovului a scăzut de la 270 de milioane de lei – în 2017, la 206 milioane de lei – în 2018. Și, ce să vedeți?! Anul trecut CJI a intrat în asocieri cu primăriile din Ilfov pentru obiective economice și sociale (grădinițe, școli, asfaltări, alimentare cu apă) în valoare de 70 de milioane de lei. Adică, aproape suma care în 2018 ne-a fost tăiată. Și e adevărat că 30 din cele 40 de primării sunt conduse de primari liberali, iar președintele Consiliului Județean e liberal. Sper să nu fie acesta motivul!”, a mai spus Petrache.

”Haideți să vă explic un caz concret, (…) – Bragadiru. Prin primul masterplan, în Bragadiru s-a făcut o investiție de 19 milioane de euro pentru rețeaua de alimentare cu apă și de canalizare, iar prin intermediul celui de-al doilea masterplan, suma ce trebuie investită este de 12,5 milioane de euro. (…) Dacă cererea de finanțare ar fi fost validată și lucrările ar fi început în 2016, astăzi nu mai vorbeam de inundații în Bragadiru, de oameni stresați și nemulțumiți. Apoi, neînceperea noilor investiții pe apă-canal pune în pericol încă un proiect important al Ilfovului cu finanțare nerambursabilă. Este vorba despre DJ 101 care leagă DN1 de A3 și de DN2, proiect de peste 15 milioane de euro. O singură completare aș mai face, pe acest subiect. Nu suntem amatori în ceea ce privește accesarea și implementarea proiectelor cu fonduri nerambursabile. Aș putea spune, dimpotrivă. În 6 ani, am reușit să contractăm proiecte în valoare de aproape 200 de milioane de euro din fonduri nerambursabile. Am atras fonduri europene, în aproape toate domeniile. Am realizat deja proiecte mari, și dau câteva exemple: reabilitarea și dotarea Spitalului Județean Ilfov, investiții în zona de protecție socială (centre de plasament, de asistență de specialitate), am dezvoltat și dotat serviciile specializate pentru intervenții în situații de urgență pentru regiunea București-Ilfov, am reabilitat și modernizat drumuri județene, am atras fonduri europene pentru dezvoltarea antreprenoriatului și pentru dezvoltarea structurilor economiei sociale. Și pentru ca actualii guvernanți să înțeleagă despre ce vorbim, le reamintesc că regiunea București-Ilfov ge­nerează aproape 28% din PIB-ul României”, a explicat Marian Petrache.

PATJ, pentru o dezvoltare urbană controlată și durabilă

Acesta s-a referit, în continuare, la PATJ, care, alături de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), corelat cu masterplanul general de transport, ”reprezintă un instrument de planificare strategică teritorială, fără de care nu poți vorbi despre o dezvoltare urbană durabilă care să creeze condiții decente de trai, la nivelul anilor în care trăim. Specialiștii spun că extinderea urbană necontrolată pune în pericol viabilitatea dezvoltării urbane. Există o legătură clară, pe termen mediu și lung, între modalitatea de extindere urbană și calitatea vieții. Efectul vizibil predominant al ultimilor 10-15 ani, în privința urbanizării din Ilfov, este cel al extinderii rezidențiale, explozia pieței de locuințe fiind cauza principală pentru schimbarea destinației terenurilor, iar cererea se va menține cât timp zona metropolitană va atrage forța de muncă. Bugetul CJI nu poate ține pasul cu aceste costuri determinate de o dezvoltare necontrolată. Dar poate susține o dezvoltare urbanistică în termeni agreați, care să conducă atât la dezvoltare economică, cât și la creșterea calității vieții.

Astfel, prin noul PATJ pentru Ilfov ne propunem obiective specifice în raport cu nevoile identificate:

  • eliminarea dezvoltării neuniforme, împrăștiate, sau eliminarea tendințelor de discontinuitate;
  • restricționarea extinderii nelimitate spre extravilanul localităților;
  • eliminarea tendințelor de evoluție în salturi ­mari și necontrolate a lo­­­calităților și obținerea con­trolului din punct de ve­dere urbanistic asupra terenurilor;
  • întărirea ideii de planificare centralizată la nivelul județului sau a regiunii, împreună cu Bucureștiul;
  • coerența în dezvoltarea economică regională;
  • definirea unei viziuni strategice în privința locuirii;
  • creșterea mobilității și accesibilității.

ConfomLegii 350/2001, Legea urbanismului, art. 42, alin 2, «prevederile PATJ devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism, care le detaliază». Iar în privința noilor coordonate de dezvoltare, PATJ va fi mult mai strict, mai exact și mai bine fundamentat. Ne vom strădui să limităm dezvoltarea necontrolată instituind noi politici de dezvoltare și de extindere urbană”, a completat Marian Petrache.

Mogoșoaia, exemplu de bună practică

Acesta a concluzionat că, ”prin realizarea unei baze de date complexe și utilizarea GIS în cadrul PATJ Ilfov, CJI va putea gestiona eficient dezvoltarea celor 40 de localități, având ca obiectiv creșterea calității vieții locuitorilor județului prin asigurarea echipamentelor și dotărilor publice necesare”. Un exemplu de ”bună practică” în amenajarea teritoriului, prezentat publicului, a fost dat localitatea Mogoșoaia, primarul Paul Precup fiind invitat de Marian Petrache la conferința de presă.

”La baza gândirii noastre a fost că Mogoșoaia trebuie să se transforme dintr-o comună…comună, într-un orășel cu potențial de oraș, care la rândul lui să devină smart city. Și nu este un deziderat al meu, vreo mândrie personală…ci este o chestie care se întâmplă fie că vreau, fie că nu. Datorită poziționării față de București, datorită altor factori care fac oamenii să fie atrași de zona noastră – și atunci, practic, ne-am dat seama că există o mare problemă: aceea a migrării acestei populații. Și, cum am observat de-a lungul timpului că există un haos destul de mare în amenajarea teritorială, și nu numai aici, în Ilfov, ci în toată România, am zis că ar fi bine să fim pregătiți să primim oamenii…

Dorindu-ne un smart city, a trebuit să plecăm de la zero cu totul. Primul pas a fost acest sistem de informații georeferențiate GIS – un sistem care face ca deciziile care se iau într-o comunitate să nu mai fie la nivel de dorință sau părere personală, ci să fie la nivel de date obiective. (…) de vreo doi ani lucrăm la treaba asta, populăm baze de date, strângem informații și cred că în vara asta am putea porni, să-i dăm prima cheie GIS-ului….și să folosim datele așa cum sunt ele REALE, nu cum mi se pare mie, ca primar sau altui primar din altă parte”, a explicat Paul Precup, care ar recomanda sistemul tuturor primarilor, dar și tuturor decidenților, ”pentru că-ți elimină omul de mijloc. Elimină părerea angajatului care are o altă agendă”.