Asalt asupra ambroziei

⬤ Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu, aflat în subordinea Consiliului Județean Ilfov, taie buruiana crescută la marginea drumurilor județene ⬤ Primăria Capitalei cere triplarea amenzilor ⬤ Se cere și permiterea intervenției autorităților locale pe terenurile unde identificarea proprietarilor este dificilă ⬤ Direcția pentru Agricultură Județeană Ilfov spune că jumătate dintre primăriile ilfovene nu au depus centralizatoarele cu terenurile infestate

Săptămâna trecută, lucrătorii Serviciului Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu al CJI au organizat acțiuni de combatere a ambroziei crescută la marginea drumurilor județene. Astfel, marți, planta a fost smulsă de pe drumurile care leagă Moara Vlăsiei de Grădiștea și Dascălu de Ștefănești, iar miercuri s-a intervenit pe DJ 402, la ieșirea din Gagu, spre Petrăchioaia. Zonele vizate au fost Dascălu – Grădiștea, Moara Vlăsiei – Grădiștea, Grădiștea – Lipia – Gruiu, Zurbaua – Dragomirești, Măgurele – Dărăști, Dărăști – 1 Decembrie, Afumați – Găneasa, Moara Domnească – Găneasa. Potrivit normelor în vigoare, la acest moment, Ministerul Agriculturii nu recomandă ierbicidare. Doar tăiere și tocare, ceea ce s-a și întâmplat. CJI a anunțat că, de la anul, la sfârșitul primăverii începutul verii, vor începe acțiunile de smulgere, în zonele unde are atribuții de combatere a plantei – pe drumurile județene, în afara localităților.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 468

Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante din România și oficialitățile apreciază că sute de mii de români sunt alergici la această plantă. Iar în această perioadă, când se răspândește polenul, suntem în plin sezon de alergii, pentru că o singură plantă poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăuncioare de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Și este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăuncioare de polen/mc pentru a induce o reacție alergică!

De altfel, efortul de combatere a plantei este unul comun cu Bucureștiul, unde primarul general, Gabriela Firea, a declarat că va cere Executivului ”triplarea amenzilor pentru cei care nu își curăță terenurile de ambrozie! Sunt necesare măsuri concrete, iar autoritățile locale trebuie să aibă atribuții de intervenție în această problemă națională!

Efort comun cu Bucureștiul

Pe 11 septembrie, Firea a convocat, la Capitală, un comandament la care au fost invitați toți factorii responsabili cu implementarea Planului de măsuri privind combaterea ambroziei. Au fost prezenți inclusiv prefectul Capitalei, Marius Cristian Ghincea, fost prefect de Ilfov, Mihai Sandu Niță, prefectul în funcție al județului Ilfov, Gabriela Dorojan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, reprezentanți ai Direcției pentru Agricultură a Municipiului București, Agenției pentru Protecția Mediului București, Administrației Naționale ”Apele Române”, Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA – Regionala CF București, reprezentanți ai celor șase sectoare ale Capitalei etc.

În urmă cu un an a apărut Legea 62/2018 ”privind combaterea buruienii ambrozie”, care prevede constituirea unei comisii mixte, formată din reprezentanți ai autorităților centrale și locale, sub coordonarea Direcției pentru Agricultură din subordinea Ministerului Agriculturii. Însă, deși cadrul legal stabilește măsuri concrete și sancțiuni pentru cei care nu le pun în aplicare, legea nu a determinat acțiuni foarte concrete și, în continuare, oamenii ajung la spital cu forme agresive de alergii provocate de ambrozie.

”Voi propune triplarea amenzilor minime pentru cei care nu își curăță terenurile de ambrozie, ceea ce înseamnă ca, în cazul persoanelor fizice, amenzile să înceapă de la 2.250 de lei, nu de la 750 cum este în prezent, iar amenda maximă să fie de 5.000 de lei. În cazul persoanelor juridice, vom propune amendă minimă de 15.000 de lei (nu 5.000 de lei cum este în prezent) amenda maximă fiind de 20.000 de lei!”, a explicat Firea. ”În București, de exemplu, un studiu preliminar efectuat la Spitalul Colentina în perioada 2017-2018 a relevat faptul că aproximativ 10.000 de persoane au diferite forme de alergii confirmate la ambrozie. Dar, cu siguranță numărul este mult mai mare. Iar numărul celor care se prezintă la medic în această perioadă, din cauza alergiilor la această plantă, este de 4-5/zi”.

Edilul șef a mai explicat că în modificarea legislativă care va fi propusă Guvernului va fi prevăzută și permiterea intervenției autorităților locale pe terenurile unde identificarea proprietarilor este dificilă, astfel încât măsurile de combatere a ambroziei să poată fi luate imediat.

Pentru aceste demersuri, atât prefectul Capitalei, cât și prefectul județului Ilfov și-au declarat susținerea, apreciind că o colaborare eficientă și integrată poate reprezenta o soluție concretă pentru rezolvarea problemei ambroziei.

810 terenuri infestate cu ambrozie în 20 de localități ilfovene

Vineri, 13.09.2019, Direcția pentru Agricultură Județeană Ilfov a transmis Prefecturii Ilfov, respectiv secretariatului tehnic al Comisiei mixte de verificare și constatare a respectării prevederilor Legii 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, constituită prin Ordinul Prefectului, o informare cuprinzând lista primăriilor ilfovene care au transmis listele centralizatoare cu terenurile identificate a fi infestate cu ambrozie, așa cum prevede legea, până la data de 1 iulie 2019. Astfel, au comunicat date în legătură cu aceste terenuri, pentru care proprietarii au primit ulterior somații, 20 de UAT-uri: Bragadiru; Chiajna, Chitila, Ciorogârla, Cernica, Clinceni, Corbeanca, Cornetu, Domnești, Dragomirești Vale, Jilava, Măgurele, Mogoșoaia, Otopeni, Pantelimon, Periș, Popești-Leordeni, Snagov, Ștefăneștii de Jos și Voluntari. Celelalte 20 de UAT-uri din Ilfov – Afumați, Buftea, Balotești, Berceni, Brănești, Ciolpani, Copăceni, Dascălu, Dărăști, Dobroești, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Nuci, Petrăchioaia, Tunari, Vidra și 1 Decembrie NU au transmis listele centralizatoare cu terenurile identificate a fi infestate cu ambrozie.

Pe baza acestor centralizări, în perioada 1 – 15 iulie 2019 s-au efectuat 240 de controale. S-a constatat cu acest prilej, că perioada alocată Comisiei mixte pentru indentificarea numărului mare de terenuri infestate cu ambrozie (810) este foarte scurtă; identificarea proprietarilor actuali ai terenurilor afectate este greoaie, ca urmare a vânzărilor succesive, și nu există societăți care să execute lucrări de combatere a ambroziei pentru a veni în sprijinul cetățenilor. Prin urmare, se propune îmbunătățirea cadrului legislativ prin mărirea perioadei de efectuare a primului control; mărirea cuantumului amenzilor; verificarea și identificarea corectă, în baza de date a serviciului de taxe și impozite a UAT-urilor, a actualilor proprietari de terenuri.

Garda de Mediu susține, și ea, propunerile Capitalei

Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, Gabriela Dorojan, a declarat, la rândul său, că, ”demersul dumneavoastră vine să susțină acțiunea pe care Garda Națională de Mediu a început-o în august, când am transmis circulare către toate prefecturile din țară, prin care am solicitat sprijin în constituirea sau convocarea unor comisii mixte. Vă asigurăm că vom participa la acest demers de modificare a legii și vom semnala toate deficiențele pe care le-am constatat în teren”

Ilfovenii (se) plâng!

La nivelul DAJ Ilfov ajung și petiții ale ilfovenilor afectați de alergiile provocate de ambrozie (chiar dacă acestea ar trebui să ajungă, în primul rând, la UAT). Spre exemplu, cele mai multe petiții primite de DAJ Ilfov sunt de la Dobroești (5), apoi două din Pantelimon și câte 1 din Buftea, Chiajna, Ciorogârla, Dragomirești-Vale, Glina, Mogoșoaia, Popești-Leordeni, Tunari și Voluntari.