Asta a devenit de-a lungul anilor preşedintele Traian Băsescu. Dacă stăm să analizăm parcursul politic al acestuia, ajungem la o singură concluzie: omul poartă, adânc înrădăcinată în el, gena distrugerii. Pe unde bântuie individul, rămân în urmă ruine. Să recapitulăm doar câteva dintre “isprăvile” Piratului de la Cotroceni. “Dispariţia” flotei, “spargerea” FSN şi a Convenţiei Democrate, “demolarea” Alianţei DA şi hărţuirea permanentă a guvernului liberal condus de Călin Popescu Tăriceanu şi, în fine, în ultima perioadă, atitudinea faţă de privatizarea CFR Marfă. Deviza Băsescului pare să fie “Divide et impera”, dar, zic eu, mai potrivită ar fi “Devasto (distruge) et impera”. Pentru că doar cu atât se poate lăuda actualul preşedinte de-a lungul carierei sale politice.
Aşadar, se poate spune personajul nu a avut decât o singură preocupare: să bage zâzanie, iar apoi să hăhăie în stilu-i caracteristic, satisfăcut de rezultatele acţiunilor sale. S-a folosit de orice mijloace şi n-a ezitat să calce pe cadavre, inclusiv pe cel al “copilului” său, PDL, pentru a-şi atinge scopurile. Am încercat să găsesc şi ceva constructiv, realizat de Traian Băsescu. Rezultatul? Un mare nimic.
Revenind la ultima perioadă, am constatat că Băsescu nu este în stare să-şi respecte promisiunile parafate într-un document oficial. Mă refer la “pactul” de coabitare, cum îi place lui să spună, sau la protocolul de “colaborare instituţională”, cum bine a nuanţat premierul Ponta. Dacă ultimul a încercat să-şi ţină cuvântul dat, partenerul său a făcut pe dracu’n patru să dinamiteze această colaborare. Tot ce a urmărit, a fost să demonstreze că premierul este un incapabil, el fiind unicul Cârmaci apt să pună corabia pe făgaşul cel drept. Ce poate fi mai relevant în această privinţă decât atitudinea faţă de privatizarea CFR Marfă? Credeţi că pe preşedinte îl interesează succesul acestei operaţiuni? Ei, aş! Domnul Băsescu nu vrea decât să-l facă de râs pe premierul Ponta, pentru ca apoi să arate, hăhăind golăneşte, cu degetul spre el şi să-l acuze că e incapabil.
În atari condiţii, Traian Băsescu e pe ducă. Încercarea disperată de a mai rămâne în viaţa politică, moşind un nou partid, după ce s-a şters la fund cu precedenta sa creaţie este sortită eşecului. Mai ales pentru că, în fruntea Mişcării, care se vrea şi Populară (!?) se află un individ care, conform raportului Curţii de Conturi a furat de a stins, pe vremea când conducea Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ia, un mizilic, acolo, de vreo 4 milioane de „iepuroi” a îndesat în buzunarele-i încăpătoare domnul Eugen To(lo)mac. Dacă Băsescu crede că mai voteză cineva cu un partid creat de el, este cât se poate de clar că beţia puterii l-a orbit iremediabil. Dar, vorba aceea, fiecare pasăre pe limba ei piere.
P.S. Asemănătoare sunt și opiniile analistului de la agenţia de presă germană Deutsche Welle. Iar, dacă până şi susţinătorii din străinătate ai lui Băsescu s-au dumirit cu cine au de-a face, decesul politic al Marinarului este inevitabil şi cât se poate de iminent.
