Copiii instituţionalizaţi sunt un subiect foarte sensibil al societăţii româneşti şi din 1989 încoace, de când se vorbeşte deschis despre situaţia lor, România a fost de multe ori criticată şi, într-un final, ajutată să se poată ocupa de ei. În timp, oamenii de tot felul, cu răspunderi şi putere legislativă, au învăţat cum să le respecte şi lor drepturile. Inclusiv dreptul de a se întâlni cu Moş Crăciun şi de a primi un cadou de la el.
Spectacol în cinstea copiilor
Bogdan Pîntea, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov (DGASPCI) e o persoană impozantă din punct de vedere fizic, care «ascunde» cu bună ştiinţă, din raţiuni manageriale, o sensibilitate aparte în privinţa copiilor din toate centrele de plasament. De aceea şi-a dorit să se ocupe de dezvoltarea lor pe toate planurile şi, pe cât îi stă în putere, să le facă viaţa mai frumoasă. Aşa s-a întâmplat şi la acest sfârşit de an când, împreună cu Consiliul Judeţean Ilfov şi Jurnalul de Ilfov a pus la cale un spectacol pentru copiii instituţionalizaţi. Au fost în sala Centrului Cultural de la Otopeni, copiii şi tinerii de la Periş şi Tâncăbeşti.
Sunetul Muzicii
Vestitul cor «Sunetul Muzicii» înfiinţat şi condus de Cristina Manoliu, parte a corului Mamaia Copiilor, a răspuns cu drag invitaţiei de a oferi copiilor de la Periş şi Tâncăbeşti un program care să le facă bucurie. Iar copiii de la Sunetul Muzicii, alături de îndrumătoarea lor şi coregrafa Simona Diaconescu, s-au manifestat pe scenă cu înaltul profesionalism care le-a fost insuflat, deşi sunt încă mici. Programul lor a început cu un potpuriu de cântece dedicate iernii, familiei, Moşului. Luca Adrian Iorgu a interpretat o «Rugăciune de Crăciun», Maria Ghiţă a transmis un mesaj de la Moş Crăciun, Sara a cântat un rock de iarnă, Natalia Moise a interpretat o piesă în limba engleză. Denisa Snagoveanu, Mihnea Vintilă, Ilinca Dinu au cântat şi dansat şi ei, pe rând, într-un scenariu atent pus la punct, pentru ca prima parte a sunetului muzicii lor să fie încheiat de rockul Alexandrei din Buftea, o voce extrem de puternică. Sunetul Muzicii a încheiat pe ritmuri româneşti programul dedicat copiilor de la Tâncăbeşti şi Periş, unde din nou vocea şi dansul au fost măiastru armonizate.
Irozii de la Ciolpani
Profesorul de religie George Manicea şi copiii de la Şcoala nr. 1 Ciolpani au continuat programul cu sceneta «Irozii», bineînţeles o variantă mai scurtă, adaptată duratei spectacolului de la Otopeni. Piesa de teatru se joacă de 25 de ani la biserica din Ciolpani, în ziua de Crăciun, după Sfânta Liturghie şi George Manicea a preluat de la tatăl său, preotul Cristian Manicea, tradiţia acestei piese în care a jucat şi el pe când era copil. Partea şi mai frumoasă a scenetei, pe lângă subiectul în sine și costumele de teatru a fost şi cea muzicală, pentru că toate cântările bisericeşti şi colindele au fost interpretate de Adrian Slav şi alţi teologi. Iar finalul cu colinde interpretat în stilul muzicii psaltice sigur a pătruns până în cele mai închise colţuri ale sufletelor, ca o adevărată «gură a duhului sfânt», după cum o socotesc filosofii.
Colinda directorului
Total neprogramat şi numai datorită frumuseţii unice şi a emoţiilor momentelor derulate în sală, directorul DGASPCI, Bogdan Pîntea, a urcat pe scenă ca interpret cu dorinţa de a cânta o strofă măcar dintr-un colind pentru copii, dar şi în semn de mulţumire la adresa tuturor celor care au participat la realizarea spectacolului. «O, ce veste minunată» a fost început de Bogdan Pîntea, căruia i s-au alăturat George Manicea şi colegii teologi şi, într-un final, a cântat toată sala. Sublim!
Moşul cu renii
Spectaculoasă intrarea în sală a Moşului şi a renilor săi şi, oricât am «filat» intrările sau culisele, tot a reuşit să surprindă adulţii, dar, mai ales, copiii care au izbucnit în urale de bucurie. La sugestia lui Bogdan Pîntea au primit cadouri întâi invitaţii, corul Sunetul Muzicii, şi apoi copiii de la Tâncăbeşti şi Periş, care au avut astfel ocazia să stea mai mult cu Moşul şi cei doi reni. Am plâns văzându-i recitând, cântând şi primindu-şi darurile. E greu de înţeles pentru unii de ce se fac campanii pentru o rază de soare care să încălzească sufletele împovărate oricum de situaţia de a se regăsi fără familiie. E greu de înţeles de ce «dar din dar». Doar că se face Rai!
La mulţi ani Anca, Florentina, Georgeta, Nicoleta, Andrei, Alexandra, Florin, Mirela şi colegilor voştri de la Tâncăbeşti şi Periş!
