Apa potabilă din Ilfov nu e ”otrăvită”, dar nici prea bună de consum nu e!

˜ Indiferent dacă provine din sistemul centralizat sau din surse proprii, analizele de laborator arată neconformități ˜ Singurele localități din Ilfov, cu apă din sistemul centralizat cu toți parametri conformi sunt Măgurele și Ștefăneștii de Jos!

 

În contexul în care, în ultima perioadă, s-a vorbit în cadrul mai multor emisiuni cu specific electoral despre faptul că apa potabilă, în orașul Bragadiru, ar fi ”otrăvită”, ne-am adresat doctorului Dănuț Crăciun, care, în calitate de director executiv al DSP Ilfov, instituție care se ocupă și cu monitorizarea calității apei potabile, ne-a oferit o serie de lămuriri. Cu transparența de care a dat dovadă de fiecare dată, ne-a pus la dispoziție Raportul privind monitorizarea de audit a calității apei potabile distribuite pe raza întregului județ, în anul în curs. Și da, cifrele nu arată tocmai bine, însă nicicum nu poate fi vorba de apă „otrăvită”.

Potrivit documentului citat, în cursul acestui an (până la acest moment, acțiunea având, însă, caracter permanent) au fost monitorizate 15 sisteme centralizate de alimentare cu apă (surse de apă de profunzime) din Otopeni, Pantelimon, Brănești, Chitila, Popești-Leordeni, Măgurele, Ștefăneștii de Jos, Voluntari, Buftea, Corbeanca, Berceni, 1 Decembrie, Ciorogârla, Cornetu, Bragadiru. S-au prelevat 51 de probe de apă și s-au efectuat 360 de analize chimice și 185 de analize microbiologice. În primul caz, 10 rezultate au fost necorespunzătoare (2,77%), iar în cel de-al doilea 16 rezultate au fost necorespunzătoare (0,64%). Analizele au fost efectuate de către laboratorul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București, acreditat în acest sens.

Singurele localități în care apa distribuită are toți parametrii conformi sunt – Ștefăneștii de Jos și Măgurele!

Neconformitățile constatate au fost în legătură cu prezența nitriților – în apa de la Cornetu, Pantelimon și Brănești, a bacteriilor coliforme – la Popești-Leordeni, Cornetu, Pantelimon, Brănești, Corbeanca, Voluntari, Chitila și Otopeni, amoniului – la Popești-Leordeni, Cornetu, Pantelimon, Bragadiru, Brănești și Otopeni, nr. colonii (germeni) la 22 grade Celsius – la Brănești și Otopeni și nr. colonii la 37 grade Celsius – la Otopeni, Chitila, Voluntari și Brănești.

În momentul constatării acestor neconformități, DSP Ilfov a luat imediat măsuri de remediere trimițând recomandări precise producătorilor de apă în sistem centralizat. Potrivit Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile se impun măsuri de dezinfecție a surselor de apă și a bazinelor de înmagazinare, a rețelei de distribuție, după verificarea integrității acesteia și remedierea even­tualelor deficiențe, re­pe­tarea analizelor de labo­rator, clorinarea corespunzătoare a apei.

Aprovizionările cu apă care prezintă valori peste limita admisă pentru pa­rametrul ”amoniu” au fost autorizate sanitar cu plan de conformare, reducerea amoniului fiind efectuată prin procedee ce necesită investiții ­mari. Ca urmare a recomandărilor DSP Ilfov, producătorul și distribuitorul de apă SC Apă-Canal Ilfov a procedat, pentru moment, la creșterea concentrației de clor în apa distribuită, ceea ce a dus la scăderea amoniului de la 4,33 mg/l la 0,577 mg/l, operatorul garantând monitorizarea zilnică a parametrului ”amoniu”.

 

Apa din fântână nu trebuie consumată fără analize prealabile!

Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Ilfov – a sesizat DSP Ilfov privind calitatea defecuoasă a pânzei freatice în perimetrul depozitului de deșeuri Vidra, iar pe 8 iunie a.c. au fost prelevate probe de apă din surse individuale din două localități care nu dețin sisteme centralizate de alimentare cu apă – o probă din Jilava (puț de 9 m adâncime) și una din Vidra (foraj la 60 m adâncime), ambele situate în vecinătatea depozitului de deșeuri. Cum era de așteptat, rezultatele analizelor de laborator au evidențiat neconformități atât pe partea de microbiologie (existența diferiților germeni), cât și pe partea chimică (prezența azotaților, la sursa aflată la 9 m adâncime).

Pe 15 iunie, s-a continuat acțiunea de supraveghere și control a celor două localități, s-a efectuat dezinfecția surselor de apă menționate mai sus și s-a recomandat consumatorilor să nu folosească apa în scop potabil. Primăriile din Jilava și Vidra au primit recomandarea de a asigura apă potabilă populației afectate. S-au mai prelevat patru probe (câte două din fiecare localitate) de la surse individuale aflate la adâncime mică și medie. Și acestea au prezentat neconformități (bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați) și s-a trecut la dezinfecția surselor, după care va urma o nouă prelevare de probe.

Garda de Mediu și Ad­ministrația Apelor Române au fost solicitate pentru identificarea eventualelor surse de poluare și a arealului afectat!

Nevoie urgentă de un laborator de analize, în Ilfov

De ani de zile, DSP Ilfov face demersuri (inclusiv interpelare în Parlament) pentru înființarea în județ a unui laborator propriu, în care să se poată efectua toate analizele ce se impun atunci când ai grijă de sănătatea publică. Pentru că, deși poate părea incredibil, Ilfov-ul nu are un astfel de laborator, iar toate probele care sunt necesare a se lucra se trimit laboratorului din Capitală. Situație este unică la nivel național. ”Vă dați seama, atunci când avem nevoie urgentă de o analiză, spre exemplu acum – în legătură cu apa, probele se duc la București – dar doar de luni până miercuri. Sunt gata (pentru că au nevoie de timp) la sfârșitul săptămânii, dar atunci nu se lucrează, așa că se ridică în săptămâna următoare. Și nu mai vorbesc de costuri”, ne-a explicat dr. Dănuț Crăciun. ”Sunt chestiuni de sănătate publică, iar lucrurile trebuie să se miște rapid. Iar pentru o reacție rapidă este nevoie de o bază tehnico-materială, pe care noi nu o avem”, a adăugat șeful DSP Ilfov.

 

Dr. Crăciun spune că pentru un laborator propriu, în Ilfov, ar fi spațiu. Chiar în locația actualului sediu al Direcției. Ca personal ar fi necesar, la o primă estimare, de circa 10-15 persoane, iar costurile per total, deși nu s-a realizat vreun studiu concret în acest sens, s-ar ridica la circa jumătate de milion de euro. Și, precizăm din nou aici, faptul că s-ar reduce considerabil cheltuielile, ba mai mult, laboratorul ar putea genera profit în condițiile în care ar putea lucra analize și pentru mediul privat sau pentru alte instituții de stat care solicită acest lucru.