Informații și detalii importante furnizate potențialilor beneficiari, cu privire la noua linie de finanțare pentru împăduriri
La sediul Consiliului Județean Ilfov, s-au întâlnit, la începutul lunii martie, reprezentanți ai Prefecturii Ilfov, prefectul Simona Neculae și subprefectul Andrei Scutelnicu, ai CJI, ai Romsilva, APIA Ilfov, Direcției Silvice Ilfov, ai autorității locale din Afumați – primarul Gabriel Dumănică, fermieri din Ilfov și Giurgiu cu secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Dan Ștefan Chiru și cu Mirel Idorași, inspector șef Garda Forestieră București, pentru discutarea unor detalii importante ale Campaniei Naționale de Împăduriri 2022-2026, lansată la sfârșitul lunii noiembrie 2022 și finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 644
Pornind de la întrebarea ”De ce avem nevoie de mai multă pădure, în România?”, suprafața fondului forestier de la noi din țară fiind de doar 6.606.618 hectare (ceea ce reprezintă mai puțin de o treime, respectiv 27,7%, din suprafața țării, la o medie europeană de 39%), organizatorii au dorit să prezinte mai în detaliu cele patru direcții ale componentei C2 – ”Păduri și protecția biodiversității” din Planul Național de Redresare și Reziliență (componentă care are alocat un buget total de 803 milioane de euro).
Astfel, pentru ”Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri”, s-a prevăzut un buget generos de 730 milioane de euro, pentru ”Investiții în pepiniere și tehnologii moderne de producere a puieților” – 50 milioane de euro, pentru ”Investiții în sisteme de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene” – 22 milioane de euro și un milion de euro pentru ”Asistență tehnică”.
Ce se finanțează?
În cadrul primei măsuri se urmărește realizarea a 56.700 ha împăduriri și reîmpăduriri și 315 ha de păduri urbane, în cadrul celei de-a doua măsuri – 90 de pepiniere și pentru cea de-a treia măsură – 22 de lucrări de corectare a torenților.
”Statul român oferă tuturor celor care înființează noi suprafețe de pădure o compensație financiară pentru păstrarea intactă a acestei suprafețe până la atingerea maturității. Prima de sechestrare forestieră pentru o perioadă de 20 de ani este de 456 euro/an/ha”, a explicat Ștefan Chiru, răspunzând întrebărilor punctuale ale fermierilor legate inclusive de alte prime care se acordă în cadrul schemei, pentru întocmirea proiectelor tehnice sau pentru împrejmuire. ”Pierderea de venit agricol are un cuantum anual de 190 euro/ha și va fi plătită, de asemenea, anual, odată cu costurile standard de întreținere doar pentru terenurile agricole împădurite care au beneficat de plăți ale subvențiilor prin APIA. Durata de plată a acestei sume este de 12 ani după înființarea plantației”, a detaliat, la rândul său, Mirel Idorași.
În continuare, cei doi oficiali au prezentat câteva exemple de prime acordate pentru înființare și întreținere păduri noi și au menționat cine sunt beneficiarii eligibili – ”orice deținător public sau privat de teren pretabil pentru împădurire, indiferent de mărime sau de formele asociative ale acestora”. Deținători publici de teren, în accepțiunea prevederilor ghidului, sunt municipiile, orașele, comunele, alte persoane juridice de drept public sau formele asociative ale acestora, iar deținători privați de terenuri pot fi persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societățile comerciale, asociațiile și fundațiile, UAT – domeniul privat, alte persoane juridice de drept privat. Terenul pretabil pentru împădurire este definit ca o suprafață de teren agricol din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente și care poate fi împădurită, conform prevederilor unui proiect tehnic întocmit special în acest scop.
Pașii de urmat
Doritorii de finanțare se adresează, pentru început, Gărzii Forestiere competente teritorial, iar programul informativ gestionat de acestea și de către MMAP este asemănător celui folosit de APIA.
Se crează un cont pe site-ul impaduriri.mmap.ro, se completează formularul de înscriere și se validează acesta de către Garda Forestieră. Se figurează suprafața propusă pentru împădurit, cu desenarea conturului terenului – manual – în aplicație și electronic – pe teren și se obține apoi avizul de principiu premergător pentru întocmirea proiectului de împădurire. Nu se acceptă pajiști cu valoare ridicată de conservare. Pentru pasul următor, se întocmesc proiectul, apoi contractul. Proiectul tehnic de împădurire se realizează de către o persoană atestată (din lista postată pe site-ul progresulsilvic.ro), după care se depune acest proiect și cererea de sprijin. După ce acestea sunt aprobate, se întocmește contractul de finanțare de către MMAP, iar acesta se semnează fizic la sediul Gărzii Forestiere sau electronic.
Eforturi susținute pentru atingerea obiectivelor propuse
După cum precizam la începutul articolului, Ghidul specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente PNRR în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C2/ I.1.A Componenta 2: Păduri și protecția biodiversității a fost lansat pe 25.11.2022.
Ministerul Mediului, prin Direcția PNRR, alături de Gărzile Forestiere, lucrează intens la Programul de împăduriri, presiunea fiind mare, întrucât indicatorii propuși reprezintă 25.000 ha de împădurit până în 2025 și un total de 56.000 ha până în 2026.
Potrivit Gărzii Forestiere București, la momentul întâlnirii la care am făcut referire în acest text – 2 martie a.c. – în evidențele naționale ale programului figurau identificate 827 de amplasamente, neverificate – 93, amplasamente acceptate – 474, amplasamente în lucru – 65 și respinse – 195.
Potrivit Forestmania.ro, Lóránd Árpád Fülöp, secretarul de stat care conduce din 10 ianuarie 2023 Direcția PNRR din Ministerul Mediului, ”în viitorul imediat, programul va căpăta tracțiune. Fiind un program nou, gradul de informare și conștientizare al potențialilor beneficiari nu este ridicat, dar se lucrează la strategia de comunicare și conștientizare care să conducă la atingerea obiectivului propus, respectiv 25.000 de hectare împădurite până la finalul anului și în total 56.000 de hectare până în 2026. Trebuie precizat că programul presupune condiții simplificate pentru beneficiari, că procesul de depunere și evaluare a proiectelor se realizează digital, că evaluatorii sunt experți în domeniu, familiarizați cu problematica acestuia, premise ce mă fac încrezător că vom atinge obiectivul asumat. Depunerea proiectelor este continuă, iar procesul de evaluare este rapid”.
Potrivit oficialului, o parte dificilă a programului ține de fondul funciar, de delimitarea proprietăților. ”Fiind derulat prin PNRR, nivelul de exigență este maxim, astfel încât orice dosar depus trebuie să fie clar și complet în ceea ce privește amplasamentele în care se vor realiza împăduririle. (…) Pentru că totul depinde de cerințele beneficiarilor (ce tip de puieți, în ce cantitate), această problemă este una complexă, deci o gestionăm cu mare prudență și atenție”, a mai spus Lóránd Árpád Fülöp.
Implicarea tuturor factorilor interesați, cu beneficii reale pentru mediu
Întâlniri locale similare celei organizate în Ilfov au avut loc în această primăvară în toată țara, secretarii de stat din Ministerul Mediului având în sarcină promovarea Campaniei Naționale de Împăduriri 2022-2026. La discuții au participat reprezentanți ai prefecturilor, ai consiliilor județene, ai unităților administrativ-teritoriale de pe raza fiecărui județ, ai producătorilor agricoli locali și ai altor deținători de terenuri pretabile pentru împădurire, persoane fizice sau juridice (indiferent de mărime și formele asociative ale acestora), ai structurilor silvice județene și regionale.
”Ministerul Mediului oferă sprijin financiar pentru împădurirea terenurilor agricole neutilizate, iar în plus oferă o subvenție anuală de 456 euro/hectar pe o perioadă de 20 de ani. Dacă ne dorim ca până în 2026 să plantăm 57.000 ha de pădure, avem nevoie de un efort comun din partea tuturor factorilor interesați. Sunt convins că, prin acțiunile noastre, vom transforma acest program într-un succes”, a declarat secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu.
”Suntem pregătiți să le arătăm potențialilor beneficiari toate avantajele acestei scheme de finanțare lansate în premieră de MMAP. Pe lângă beneficiile reale de mediu și aportul pe care acest program îl va aduce în lupta împotriva schimbărilor climatice, această oportunitate de finanțare poate deveni inclusiv o sursă alternativă de venit, mai ales în ceea ce privește terenurile degradate sau nefolosite”, a precizat, la rândul său, secretarul de stat Bogdan-Radu Balanișcu.
