Proiect Erasmus +, cu parteneri din 6 țări, la Chitila
@ Un demers cu multe activități menite să promoveze incluziunea, egalitatea de șanse și dialogul intercultural
În ultima săptămână a lunii octombrie, Școala Gimnazială “Prof. Ion Vișoiu” din Chitila a fost gazda partenerilor implicați în proiectul ”Best practices for reducing peer bullying and school dropout rates”, finanțat cu 153.580 euro, prin programul Erasmus +. Activitățile proiectului constau în organizarea de schimburi școlare de bune practici, ateliere cu părinții, reprezentanții comunitatii școlare locale și ai ONG-urilor, prezentări, imagini, filme, postere și desene, broșuri sau conținut digital având ca tematică reducerea fenomenului de bullying și a abandonului școlar.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 625, ediția print
Printre invitați s-au aflat alături de reprezentanții școlii chitilene – coordonatoarea proiectului – și ai autorității locale gazdă, parteneri din Italia, de la Istituto Comprensivo ”Tremestieri” Messina, Turcia – Buyukmangit Ortaokulu, Bulgaria – Secondary School ”Konstantin Velichkov”, Portugalia – Agrupamento de Escolas ”Dr. Jorge A. Correia” și din Macedonia de Nord, O.O.U ”Josip Broz Tito”, dar și reprezentanți ai organizației ”Salvați Copiii” România. Aceștia din urmă le-au vorbit profesorilor și copiilor participanți în proiect (în total, aproape 100 de elevi și 72 de profesori din toate cele 6 țări menționate) despre bullying, un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toţi actorii implicaţi: victima, agresorul și martorul tăcut. Pentru exemplificare, elevii au fost invitați să se joace ”de-a șoarecele și pisica”, joc în care ”pisica” – agresorul – îl alerga pe ”șoricel” – victima speriată, prin tunelul format din brațele copiilor (contextul în care se produce bullying-ul) și doar unii dintre ei reușeau să-l oprească pe agresor, ceilalți fiind ”martori tăcuți” ai fenomenului. Concluziile trase s-au referit astfel la situațiile de hărțuire și/sau violenţă, care paralizează reacţiile sociale normale și lasă urme asupra sănătăţii emoţionale, mai ales în cazul copiilor. De aceea, s-a subliniat că este important ca elevii să recunoască semnele bullying-ului, să vorbească cu adulții despre acest lucru, să intervină când o pot face.
Pe parcursul activităților care au reprezentat cea de-a patra dintre mobilitățile acestui proiect Erasmus +, suprapuse însă fără vreun inconvenient din partea elevilor sau profesorilor chitileni de la ”Ion Vișoiu” peste prima dintre cele cinci vacanțe ale noii structuri modulare de învățământ de la noi din țară, circa 40 de elevi din România, Bulgaria, Macedonia, Turcia, Italia și Portugalia au participat la multe ateliere interesante, în care și-au exprimat ideile pentru a combate fenomenul de bullying în școli, au legat prietenii, au lucrat și, bineînțeles … s-au distrat. Au fost la spectacole pregătite special pentru invitați, au vizitat instituții și obiective turistice, s-au plimbat în Parcul Dendrologic din oraș sau la munte, activități care i-au apropiat.
De menționat că elevii din Chitila, participanți la proiect, vor deveni la sfârșitul acestuia (31.08.2023) ”ambasadori anti-bullying”.
Cifre îngrijorătoare ale bullying-ului
La mijlocul lunii trecute, organizația ”Salvați Copiii” România dădea publicității rezultatele unei cercetări cu privire la bullying, realizate prin chestionar on-line în luna iunie a anului în curs, pe un eșantion neprobabilistic de aproape 4.500 de elevi din România, cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, 91% dintre ei studiind în școli din mediul urban și 9% în școli din mediul rural.
Datele au reliefat cu îngrijorare faptul că, aproape jumătate dintre elevii din studiul ”Salvați Copiii” au fost victime ale bullying-ului în școli, iar aproape o treime dintre intervievați au admis că au fost agresori. 82% dintre elevi au declarat că au fost martori ai situaţiilor de bullying în școala unde învaţă, iar aproape trei sferturi (73%) au afirmat că au asistat la situaţii de bullying în clasă.
”Reţelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des”, mai reiese din cercetare. Iar 84% dintre elevi au afirmat că, în situaţii de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei. Puţin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziţia de martor pasiv la situaţii de bullying.
Trei sferturi dintre copii (74%) au susţinut că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar în 77% din cazuri, în situaţii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvenţă mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alţi elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenţi au spus că, din păcate, nimeni nu intervine în astfel de situaţii.
Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor și continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie, explică ”Salvaţi Copiii”, adăugând că bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană. „Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, și anume tentative de suicid”, au mai menționat reprezentanții organizaţiei.
