Mărțișorul, șnurul alb – roșu pe care fetele îl vor agăța în piept vineri, pe 1 Martie, este simbolul înnoirii timpului în pragul primăverii, al miracolului renașterii naturii, al revenirii la viață. Deși a cunoscut multiple transformări de-a lungul anilor, în jurul lui s-au creat numeroase obiceiuri, tradiții și superstiții care se păstrează și astăzi, în toată țara. Indiferent de zonă, mărțișorul este considerat un talisman purtător de noroc. De ce?

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 441, ediția print 

În credința populară, mărțișorul este recunoscut ca fiind funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile sale reprezintă cele două anotimpuri opuse din preajma primăverii, iarna și vara. Albul este simbolul purității, al ghiocelului, prima floare a primăverii, iar roșul, cel al spiritului vital, al renașterii și al dragostei pentru frumos. Dacă la începuturi mărțișorul era un simplu șnur alb-negru (culoarea neagră reprezentând rodnicia pământului), cu timpul i s-a adăugat și un bănuț, ca simbol al soarelui care predomină în zilele primăvăratice.

E timpul dorințelor împlinite! 

Mărțișorul este considerat și începutul anului agrar. Dar ziua sa mai coincide și cu ziua Babei Dochia sau a începutului celor nouă babe care împlinesc dorințele. De unde vine această credință? Străvechiul calendar începea la 1 martie, Baba Dochia fiind considerată întruchiparea anului vechi care se apropia de final. Numele Dochiei provenea de la Sfânta Evdochia, sărbătorită pe 1 martie. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră și astăzi hotar între anotimpul friguros și cel călduros. Perioada cuprinsă între 1 și 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia își împlinește destinul urcând muntele împreună cu turma sa de oi, pentru a muri spre renaștere. Legenda spune că Baba Dochia avea o noră pe care o certa ori de câte ori i se ivea ocazia. La 1 martie, bătrâna o trimitea să spele foarte bine lâna, să o facă albă din neagră și, de fiecare dată, pe fată o ajuta un înger. Îi dădea o floare albă și îi spunea să spele lâna cu ea. Baba Dochia decidea să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvara pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână. Așa au luat naștere zilele babelor, despre care se crede că împlinesc dorințelele oamenilor în plan profesional, financiar și sentimental. De altfel, unele legende spun că primul mărțișor ar fi fost confecționat de Baba Dochia dintr-un fir de lână și un ban găurit prin care a trecut firul respectiv. Legenda face referire la vechiul cult al soarelui.

Ritualuri aducătoare de noroc

Până când se poartă mărțișorul? În funcție de zonă, mărțișorul, simbolul solar aducător de noroc, se poartă până pe 9 martie, până când începe să cânte cucul, până la Buna Vestire, din 25 martie, sau chiar până în ziua Rusaliilor. Pentru împlinirea dorințelor, renunțarea la mărțișor este însoțită de anumite ritualuri. În unele zone ale țării, și astăzi, în ziua în care se renunță la purtarea șnurului alb-roșu, acesta este agățat într-un pom înflorit, spunând: “Cât de înflorat e mărțișorul, atât de înflorat să fie pomișorul! De va rodi pomul, sănătos va fi omul! Să dea Dumnezeu să îl împlinească și de boli să mă ferească!”. În alte zone, mărțișorul este aruncat în apa unui râu cu gândul și cu iubirea în suflet față de omul drag. De data aceasta se rostește: “Să nu te ajungă dorul, cum nu ajung eu mărțișorul! Ca apa de curată să fie dragostea noastră!”.

Știați că…

 Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute cu exactitate, dar prezența sa la români este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic?

 În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se pot speria duhurile rele?

 În județul Bihor oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, în credința că vor deveni mai frumoși și mai sănătoși?

 În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată?

 În Banat fetele se spală pe față cu zăpadă pentru a fi iubite tot anul?

 În Bucovina, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților (mărțișoarele fiind confecționate chiar de ele)? Băieții la rândul lor, oferă fetelor mărțișoare de 8 martie.