Prin primăria Domnești bate un vânt de poți să montezi și o eoliană, asta am descoperit săptămâna trecută după o vizită în localitate. Primarul Tudor Gheorghe (a nu se confunda cu renumitul cântăreț) dispăruse subit, iar viceprimarul Ninel Boșcu a plecat brusc pe teren, probabil findcă o anunțasem telefonic pe d-na Nițescu, secretarul primăriei, că vrem să vorbim cu edilii. Scopul deplasării noastre era acela de a vedea ce au de spus cei doi în prag de campanie electorală, ținând cont că vor fi adversari la următoarele alegeri.

Cătălin Folea “Silenzio stampa” la primăria din  Domnești

Lăsată ca mielul la tă­­iere, doamna secretar Nițescu, îmbujorată ca la prima întâlnire din adolescență, ne-a spus că primarul a fost dimineață, dar a plecat, iar vicele, ghi­nionul nostru, a fost chemat sa medieze un conflict între două familii care se certau pentru un teren. Unde a plecat vicele Boșcu am aflat ulterior, dar să zicem că nu este important de data aceasta. Domna Nițescu, vizibil emoționată, ne-a spus ca nu are idée cum putem să vorbim cu cei doi ba, mai mult nu știa nici că primarul Tudor, a părăsit, nu de bunăvoie, barca PSD si candidează din partea UNPR, dar nici cine mai candidează la funcția de primar. “Nu știu nimic pâna după alegeri”, au fost singurele cuvinte smulse de la distinsa doamnă. Văzând că în primărie funcționează legea tăcerii, ne-am gândit că poate localnicii sunt mai vorbăreți, așa că am ieșit la o plimbare prin comună. Prima persoană cu care am vorbit a fost Aurelia, (numele de familie am fost rugați sa nu le publicăm de către cei intervievati de teamă unor represalii din partea primarului), care ne‑a declarat că sunt mari nereguli vis-a –vis de primarul Tudor. “  Să știti că avem o comună frumoasă, cu mulți oameni de treabă, dar condusă de incompetenți, fără studii si neinteresați de bunăstarea localității, dar interesați de cum să-și rotunjească veni­turile din diferite măgării, cum ar fi: târgul unde vin oamenii amărâți cu te miri ce de vânzare și unde li se percep taxe care bineințeles nu ajung la buget, balta de pescuit amenajată pe izlazul comunal, comisionul luat de la firma care ar trebui să ne asigure un transport civilizat și alocarea de miliarde la echipa de fotbal. Au sufocat comuna Domnești cu bănci din lemn la fiecare poartă in valoare de 2900 ron fiecare bancă si coșuri de gunoi, cu toate ca acei bani puteau fi folosiți mult mai bine”.

Cât mai domnești, domn’primar?

La rândul său Nelu, un tânăr de 26 de ani, ne spune că în Domnești este o mizerie de nedescris, în special pe râul Sabar, pe drumul Teghes- Domnești își fac veacul haite de câini vagabonzi, primăria a fost frumos decorată, în­să este goală pentru că func­ționarii vin la lucru când au chef. Un alt tânăr, Tiberiu ne spune, nervos, că în Domnești nu se face nimic, doar rudele primarului și cei din primărie se imbogățesc pe zi ce trece în urma vânzărilor ilegale de teren.

Domnești-ul, zice el, este o comună cu mare potential, dar cu un aparat administrativ în urmă cu 100 de ani față de ce este acum în România. Și domnișoara Diana, prie­tena lui Tiberiu, are ceva de menționat: “ Nu mai suportăm minciunile și ipo­crizia dar nu prea avem ce face, în afară de a merge la vot, pentru că s-au înfipt bine în scaune. Primarul Tudor este la mandatul cu numărul 5 și aici cred că este vina și a noastră, a tinerilor, că nu prea am mers la vot. Noi suntem tineri și ne dorim un viitor, însă am ajuns să visăm cum să plecăm mai repede de aici. Dar este păcat de cei care vor rămâne”. Au­zind discuția, un domn între două vârste care s-a prezentat Alexandru, se alătură discuției și tine să puncteze: “De 20 de ani de când d-l Tudor Gheorghe se află la putere, noi locuitorii a trebuit să suportăm toate nedreptățile. Mandat după mandat, micile schimbări care apăreau în comună în scurt timp înaintea alegeri­lor aveau drept scop interesele personale, nicidecum ale cetățenilor. A plătit de fiecare dată când a trebuit sa iasă primar și a alergat disperat prin comună să cumpere voturi. Intotdeauna s-a înconjurat de oameni cu o clasă mai mult decât trenul pentru ai putea manipula. Este bolnav după putere și nu mai concepe să plece de la primărie. Este depășit din toate punctele de vedere. Nu știe administrație nici cât să treacă strada. Nu mai vorbim de legi. Este la pământ. Cum să con­duci o primărie când de abia ști sa te semnezi”.

Nu mai ține cu șmecherii

Doua sute de metri mai în față, îl intervievăm si pe nea Marin, pe care îl intrebăm ce posibilități au tinerii pe-aici și ce părere are despre primar. Iată ce zice acesta: “Tine­rii taie frunza la câini, nu toți dar majoritatea, pentru că mai au încă bani din terenurile vândute de părinți. Despre primarul Pâinică, fiindcă asta îi e porecla, să-i fie rușine pentru că a adus comuna în situația actuală. Au luat pământul oamenilor,  au sustras actele oamenilor din primărie, luându-le terenurile moștenite de la părinti. Au favorizat pe cei ce le-au dat ceva la schimb. Să plece din primărie, nu este bun de nimic, îi ajunge cât a stat ca primar. Vreau sa fim respectați de functionari, sunt plătiți de noi, nu avem nici o datorie la ei, vreau să fiu demn, să nu mă umilesc, pentru că nu am de ce, atunci când solicit ceva legal și mai vreau să nu mi se inchidă ușile în nas de către un primar care veșnic este pe fugă și care niciodată nu are nici un răspuns la nimic”.

Din periplul nostru, după ce am vorbit și cu niste pensionari la o terasă unde o cafea costă cât în centrul Bucureștiului, adică 8 lei, am sesizat că pe lângă tineri, și pensionarii cu care am discutat sunt de acord că primarul Tudor, cărora unora dintre ei le este ­chiar prieten, a stat destul la primărie, iar cel cotat cu șanse mari de reusită ar fi viceprimarul. Dar, ca deobicei, multe se pot schimba chiar în ziua votului…