Obligații de toamnă, în avanpremieră
Poluarea? E cel mai sigur mod de a distruge viaţa, pe timp de pace. Un pluton de execuţie neîndurător. Numai smintiţii sau proştii îşi pot imagina că vom putea supravieţui, singuri, pe un pământ pustiu. Cele mai sigure căi de ne salva de la pieire? Gospodărirea raţională a rezervelor planetei şi refacerea echilibrelor ei naturale. Iar vegetaţia forestieră e un element vital pentru acestea.
Specialiştii silvicultori sunt deopotrivă străjeri, medici cu experienţă şi tutori cu autoritate legală ai vieţii pădurilor. Iar în Ilfov, codrii seculari ai Vlăsiei îşi trec cu bine cumpenele vârstelor, în toate etapele lor de existenţă.
Peste câteva zile, sute de mii de copăcei vor alcătui noua generaţie de toamnă, a lui 2015. Se va da startul campaniei de împăduriri, în acest anotimp al înnoirii fondului forestier.
250.000 de puieţi
Aceasta e cifra totală a materialului săditor, stabilită de silvicultorii ilfoveni pentru săptămânile următoare. Sunt cuprinse două mari capitole de lucru: împăduririle integrale, plus cele de refacere şi completare ale plantaţiilor existente. Suprafaţa lor cumulată adună 40 ha de teren. E un volum de muncă substanţial, care presupune mobilizarea unui număr mare de personal, ingineri, specialişti şi dotări tehnice. La fel, pentru primirea şi organizarea tuturor voluntarilor care şi-au făcut cunoscută dorinţa de a participa la campanie, ca în toţi anii de până acum.
Zone de lucru, strategii şi alte detalii
De la Dumitru Voicu, directorul Direcţiei Silvice Ilfov (DSI), am aflat că: „În zilele următoare puieţii vor fi scoşi din pepinierele noastre, imediat ce le va pica frunza, după brumă. Aceast moment de vegetaţie, plus starea vremii, sunt condiţii esenţiale pentru succesul campaniei. La noi, specia predominantă e cea a stejarului, adecvat formei noastre de relief – şleaul de câmpie. Dar avem şi specii ajutătoare: corcoduş, frasin, păr, măr pădureţi etc.
Vom avea acţiuni masive de plantări în două Ocoale Silvice (OS). Una, foarte importantă, cu împăduriri integrale, e la Brăneşti. Acolo avem de plantat 14 ha, cu 100.000 de puieţi. Lucrarea e un indicator de performanţă la nivelul nostru şi un program de referinţă al Regiei Naţionale ROMSLVA. Nu există să nu fie făcut în totalitate!
Al doilea punct de concentrare a forţelor e la OS Snagov. Acolo, avem de acoperit o suprafaţă de 25 ha, adunată în mai multe districte: Balta Neagră, Surlari, Barboşi. În aceste locuri, vorbim despre refaceri ale plantaţiilor – cu 130.000 de puieţi şi completări încă 20.000. Totul, din cauza secetei din vară, care ne-a afectat circa 24 ha de plantaţii tinere, lucrate în toamna trecută şi la începutul acestui an. Asta înseamnă alte cheltuieli, plus munca irosită. Dar, le vom reface. Vrem ca toate plantaţiile noastre să fie acoperite complet, cu soiurile pregătite”, a conchis interlocutorul nostru.
Totuşi, 2015 – un an cu profit
În acest moment, toate programele de lucru au fost realizate în proporţie de 95%. Până la sfârşitul anului, cifrele prognozate arată că depăşirea cifrei de afaceri a DSI va înregistra un million de lei. Asta înseamnă un profit important, rezultat din buna organizare a muncii silvicultorilor ilfoveni, în ciuda capriciilor naturii, din vară. Cea mai importantă sursă de venit a DSI o reprezintă exploatarea şi valorificarea masei lemnoase. Ea acoperă 95% din volumul încasărilor totale. Restul procentelor, se referă la alte activităţi: recoltări fructe de pădure, plante medicinale, vânătoare, chirii etc.
Oricum, e limpede că DSI va încheia şi acest an foarte bine, din punct de vedere economic. Ca de altfel în toţi ultimii ani.
Aproape 1.500 de voluntari, la plantări
Mulţi s-au anunţat din vreme, ca doritori să participe la „Luna plantării arborilor”. Dumitru Voicu a afirmat: „Avem foarte multe cereri pentru împăduririle din Codrii Vlăsiei. Sunt ONG-uri, școli, licee, grădiniţe, alte organizaţii și grupuri individuale. Unii și-au denumit campaniile, la care participă an de an: „Să plantăm un copac”, „Prietenii pădurii”, „Să crești mare, ca un arbore” etc. Mulţi sunt prietenii noștri vechi. Alţii sunt mai noi, cum e cazul a 80 de tineri, din programul Viitorii Lideri Energeticieni din Romania (VLER), coordonat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, a mai arătat el.
