Săptămâna trecută, a avut loc un conflict la poarta depozitului de deșeuri de la Chiajna, administrat de Iridex, când pentru zeci de mașini ale operatorului de salubritate Romprest, care au venit să deverseze gunoiul, accesul în incinta depozitului nu a fost permis.
”La groapa de gunoi Iridex, care se află pe raza Sectorului 1, 36 de mașini care ar trebui să deverseze gunoiul sunt blocate. Ne este frică, pentru că este în apropierea Centurii, să nu fie blocată… E adevărat că noi, la Primăria Sectorului 1, avem o divergență cu administratorul gropii. Și ce s-au hotărât ei acum? Să ne forțeze mâna în această perioadă, să blocheze depozitarea gunoiului, sugerând că avem acea taxă de plătit, care trebuia aplicată de la 1 ianuarie, pe tona de gunoi”, spunea edilul Sectorului 1, Daniel Tudorache. Imediat venea și replica primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, care cataloga demersul Iridex drept ”foarte urât și ilegal”. ”Invocă faptul că ei cred că vor trebui să plătească suprataxa, în cazul în care nu se revine la ea, și că ANAF va solicita, practic, acești bani de la ei. Nu este adevărat. Ori de la buget, ori de la primării se va plăti această diferență, deci nu sunt nici în pericol să își diminueze ei profitul“, explica Firea, adăugând că a luat legătura cu ministrul Mediului, Daniel Constantin, pentru a-i prezenta această problemă. Problemă care se prefigura, în contextul în care, la finele lui decembrie 2016, administratorul gropii Chiajna – Iridex, atenționa asupra faptului că, în cazul în care autoritățile locale nu vor accepta plata taxei de 80 de lei/fiecare tonă de deșeuri depusă la groapă, începând cu data de 1 ianuarie 2017, (urmând ca această taxă să crească la 120 lei/tonă din 2018, potrivit prevederilor incluse în Legea 384/2013) compania va fi nevoită să sisteze preluarea deșeurilor în vederea eliminării prin depozitare, neavând posibilitatea suportării acestei taxe în locul generatorilor de deșeuri. „(…) Iridex a depus toate eforturile pentru a aduce la cunoștința tuturor clienților această obligativitate legislativă. Astfel, încă din luna noiembrie, a transmis înștiințări către toate autoritățile publice locale și către autoritatea centrală și locală de mediu, precum și către toți operatorii de salubritate. Până în prezent, nu s-a primit niciun fel de răspuns din partea acestor autorități și nici din partea clienților (operatori de salubritate), cu care aceste autorități au în derulare contracte de delegare a gestiunii deșeurilor“, declarau, pe 30 decembrie 2016, reprezentanții depozitului. Iar la începutul acestui an, Iridex completa cu faptul că, ”majoritatea autorităților locale din București și din Ilfov, cu care CMID Chiajna are contract, au înțeles obligativitatea acestei taxe și au aprobat noile tarife. Având în vedere acest context, prin care operatorul pentru salubrizare Romprest nu acceptă plata acestei taxe, de la 1 ianuarie 2017, Iridex a acceptat tolerarea acestei societăți în eliminarea deșeurilor generate de Sectorul 1, pe vechile tarife până la 15 ianuarie 2017, timp în care s-a obligat să rezolve situația. Cum nici până la 15 ianuarie 2017 societatea nu a semnat noul contract, Iridex nu poate lucra și factura lucrări fără contract – nu își poate asuma datorii la bugetul consolidat al statului, pe care nu le poate achita”.
Ministrul Mediului intervine și propune un proiect de OUG
Operatorii de salubritate vor plăti taxa la groapa de gunoi în mod diferențiat, în funcție de ținta de valorificare a deșeurilor
Taxa de 80 de lei/tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferențiat de către operatorii de salubritate și se va aplica la diferența dintre ținta de valorificare pe care și-au propus-o și ceea ce au realizat efectiv, aceste prevederi urmând să fie incluse într-un proiect de OUG care va fi supus dezbaterii publice, a declarat Daniel Constantin, ministrul Mediului. “Taxa de 80 de lei pentru tona de deșeu depozitat la groapa de gunoi este o taxă care a intrat în vigoare înainte de momentul instalării mele la Ministerul Mediului. Aceasta este o taxă penalizatoare pentru managementul deșeului. La ora actuală, România are o rată de reciclare a deșeurilor de 4,5%, iar ținta ce trebuie atinsă este 50%, până în 2020. La 1 ianuarie 2017, România a introdus această taxă de 80 de lei/tonă de gunoi depozitat. Ideea este să nu avem măriri de taxe la gunoi pentru cetățeni. Am făcut o propunere doamnei primar (Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, n.r.) în acest sens și anume că taxa se menține și intenționăm să venim cu un proiect de OUG, pentru aplicarea la diferența dintre ceea ce țintește operatorul economic și ceea ce a realizat efectiv“, a spus Constantin. Potrivit acestuia, în noul proiect de Ordonanță vor fi introduse praguri în privința plății taxei pe deșeul depozitat la groapa de gunoi. „Vom impune praguri, iar taxa de depozitare nu va fi plătită de către cei de la depozitele de gunoi, ci de către operatorii de salubritate. Practic, operatorii vor plăti doar diferența dintre ținta de valorificare și ceea ce realizează efectiv. Dacă, de exemplu, operatorul își impune o țintă de valorificare de 20% pe an și realizează doar 10%, atunci se va plăti taxă doar pentru diferența nerealizată“, a explicat ministrul.
Ținte aproape imposibil de atins în 3 ani!
În calitate de stat membru al UE, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.
Colectarea selectivă, de la grădiniță
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, consideră că populația trebuie educată pentru a face eforturi în vederea colectării selective a deșeurilor. „Am luat decizia ca, pentru București, să mergem cu educația până în grădinițe, școli, licee, universități, societăți comerciale și alte instituții, pentru că din întâlnirile pe care le-am avut cu alte organizații (…) concluzia este una singură: fără educație, acest procent îngrijorător de 4,5% reciclare nu va putea să crească semnificativ în perioada următoare. Dacă lăsăm întreaga responsabilitate doar către operatorul de salubritate, (…) procentul va rămâne în continuare foarte scăzut. Interesul este ca în toate școlile, pe lângă toate asociațiile de proprietari, pe lângă toate societățile comerciale, să fie deja acele pubele colorate diferențiat și pentru a colecta selectiv“, a precizat Firea.
Primarul general a subliniat că este important ca atât autoritățile, cât și cetățenii să conștientizeze că tendința mondială este de a reduce cât mai mult impactul deșeurilor, iar capitala României și zona metropolitană trebuie să se adapteze cerințelor europene în acest sens.
„Nu putem noi să fim la nesfârșit codași, iar măsurile pe care le luăm în această perioadă vin să răspundă acestor exigențe“, a spus Firea. Aceasta a reamintit că, potrivit planurilor asumate de România față de UE, ghenele din scările de bloc vor trebui desființate.
Iluminatul public din Capitală, susținut de stația de tratare termică a deșeurilor
Primarul Capitalei a vorbit și despre proiectul de realizare a Stației de tratare termică a deșeurilor, introdus în Strategia Energetică a Capitalei. ”În acest document, care va fi aprobat în scurt timp și pe care l-am elaborat în câteva luni de la preluarea mandatului, am introdus, la capitolul valorificarea deșeurilor, și posibilitatea ca iluminatul public din Capitală să fie susținut din această stație de tratare termică. Este o tendință europeană, pe lângă multe capitale europene există astfel de stații care sunt construite pe sisteme extrem de sigure, ecologice, fără pericol pentru populație, în zone în care nu pot să afecteze calitatea aerului. Se fac măsurători și monitorizări permanent, deci nu ar fi niciun impediment din punct de vedere ecologic și ar susține strategia noastră energetică. S-ar putea obține prin această valorificare termică atât energie electrică sau termică, după cum vor fi necesitățile. Tendința noastră și obiectivul este ca întreg iluminatul public să se obțină din această tratare termică a deșeurilor”, a spus edilul.
Firea a explicat că instalația de tratare termică a deșeurilor București – Ilfov așteaptă aprobarea ministerului Mediului. “Domnul ministru, Daniel Constantin, a preluat solicitarea și dorința noastră de a include în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor instalația de tratare/neutralizare a deșeurilor și, în perioada următoare, după discuțiile pe care le va avea cu specialiștii ministerului Mediului, se va lua o decizie și la nivel de Guvern, pentru că este vorba de o decizie strategică și politică. În ceea ce ne privește, în legătură cu instalația de tratare termică a deșeurilor și cele 180 de milioane de euro care sunt prezervate pentru regiunea București – Ilfov prin POIM, trebuie să depunem cererea până la sfârșitul acestui an. Există o locție posibilă și în Capitală și în județul Ilfov, pentru că este un proiect comun București – Ilfov. Dacă nu depunem solicitarea cu toată documentația tehnică aferentă până la sfârșitul anului, atunci nu ne mai încadrăm în aceste termene limite. Avem posibilitatea totuși ca, în următoarea perioadă, după ce Guvernul va lua o decizie, să depunem toată documentația necesară. Din punctul nostru de vedere, nu exista riscul să pierdem această finanțare de la Uniunea Europeană”, a concluzionat primarul general.
Tot despre stația de tratare/neutralizare a deșeurilor, ministrul Mediului a declarat că decizia legată de introducerea acesteia în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor trebuia luată până la sfârșitul anului 2016 și, ”ca atare, suntem contra cronometru și orice zi este foarte importantă”. ”Voi avea o discuție și cu ONG-urile din domeniu, voi avea o discuție și cu toți factorii care reprezintă autoritățile publice locale, după care voi prezenta premierului soluțiile pe care le avem, opiniile pe care le-am cules și vom lua o decizie în zilele următoare”, a spus ministrul Mediului, care a mai explicat că există trei soluții prezentate de către consultantul extern, printre care una include și instalațiile de tratare termică a deșeurilor, iar Guvernul trebuie să ia cât mai repede o decizie asupra soluției care va fi aleasă.
