Autoritățile locale din comuna Corbeanca au inițiat, așa cum anunțam într-unul dintre numerele precedente ale publicației noastre, un proiect cultural unic în județul Ilfov – o tabără de sculptură în piatră. Publicația noastră a v-a prezentat, până acum 9 dintre cei zece artiști plastici participanți.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 497, ediția print
Evenimentul ar fi trebuit să se desfășoare în perioada 25 aprilie – 31 mai, dar a fost amânat spre sfârșitul verii, din cauza pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, noi am continuat să-i prezentăm, având speranța, dar și certitudinea, că odată cu terminarea crizei, acest eveniment cultural unic va prinde viață. Acestea fiind spuse, în acest număr, îl avem ca „oaspete”, pe artistul plastic Dumitru Radu, cel de-al zecelea participant la viitorul eveniment.
Un sculptor cu o remarcabilă activitate artistică
Dumitru Radu s-a născut pe 3 februarie 1957, în Valea Mare, județul Vâlcea. În anul 1985, a absolvit Academia de Arte „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Secția Sculptură. În anul 2006 a devenit doctor în Știința și Ingineria Materialelor, la Universitatea Politehnică București. Este conferențiar la Universitatea București, Facultatea de Teologie Ortodoxă – Artă Sacră. A participat la nenumărate expoziții personale și de grup precum și la simpozioane, în țară și străinătate unde a primit premii prestigioase, cum ar fi: 1997, pr. juriului, Simpozionul internațional de sculptură, Fukuoka, Japonia; 1999, pr. UAP pentru sculptură; 2000, pr. special al juriului, Simpozionul internațional de sculptură, San Chung, Coreea; pr. III, Simpozionul internațional de sculptură, La Chatre, Franţa etc.
Iată cum îl descria, cu acuratețe și sensibilitate, criticul de artă Luiza Barcan, în anul 2014, cu ocazia unei expoziții: „Sculptor cu o remarcabilă activitate artistică și în ţară și dincolo de graniţe, Dumitru Radu se distinge în breaslă prin atașamentul său faţă de forma transpusă în bronz, materialul favorit al artistului, mai ales în ce privește sculptura de atelier, unde bronzului îi adaugă uneori marmura sau lemnul. (…) Artist extrem de riguros și de atent cu artefactul finit, el lucrează pe serii al căror numitor comun rămâne interesul faţă de anatomie și faţă de chipul omului modelat cu debordantă imaginaţie și asociat cu alte motive, între care predomină instrumentele muzicale sau aluziile la arta muzicii. Nu de puţine ori, sculptorul antropomorfizează instrumentul muzical, descoperind și comunicând privitorului valenţe noi și nebănuite ale motivelor alese. Hieratismul accentuat al compoziţiilor sale pare să fie rodul unei viziuni poetice și filosofice asupra a tot ceea ce ţine de fiinţa umană. Dumitru Radu, autentic maestru al artei bronzului, lucrează cu dăruire și la suprafeţele lucrărilor sale pe care le polizează cu minuţie și cărora le adaugă felurite și expresive patine. Trecerile de la o formă la alta, nebănuită, sunt un efect controlat al sintezelor vizuale pentru care Dumitru Radu dovedește o mare înzestrare”.
