Biserica parohiei din cartierul Studio al orașului Buftea, miercuri, 14 octombrie. Deși traversăm o perioadă grea, plină de încercări, lăcașul de cult aflat sub protecția spirituală a Sfintei Cuvioase Parascheva a strălucit mai tare ca oricând și a fost mai luminos că niciodată, în ziua praznicului închinat Cuvioasei Parascheva, mare făcătoare de minuni a lumii. Ca în fiecare an, sărbătoarea a fost înfrumusețată prin prezența, cuvântul și rugăciunea celor doi preoți slujitori, care au adus bucurie și speranță în sufletele credincioșilor.

Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr. 521

Sfânta Cuvioasă Parascheva avea o inimă plină de bunătate, de blândețe, de milă și de iubire încă din timpul vieții sale. Ea s-a jertfit pe sine ca să-i fericească și să-i mântuiască pe credincioși. Miercuri, în ziua care i-a fost dăruită de Biserică spre slavă, buftenii însetați de credință au lăsat deoparte grija cea lumească și au asistat la slujba săvârșită de clerici, în cinstea sa. În ciuda frigului tăios de afară, sunetul cald al clopotelor a unit oamenii ­într-o atmsoferă de înaltă trăire duhovnicească, aproape din zorii zilei. Slujba marelui praznic de la Buftea a fost una de o rară frumusețe duhovnicească. Părintele paroh Daniel Marcu și părintele coslujitor Nicolae Grozea au cântat ca niște îngeri ai Cerurilor în cinstea Domnului și a maicii noastre, a tuturor, Cuvioasa Parascheva, considerată și Ocrotitoarea Moldovei. Slujba frumoasă, impresionantă, oficiată de preoți și cuvintele de învățătură ale parintelui paroh au îndemnat credincioșii la unitate, respect, iubire, bucurie, pace și o viață spirituală încununată cu dragoste de Dumnezeu și de sfinții Lui. La hramul copilei care l-a iubit pe Hristos mai presus de orice, creștinii adevărați ai orașului, în frunte cu primarul Gheorghe Pistol, s-au rugat neîncetat, cu gândurile bune și inimile blânde. Cu mic cu mare, ei au adus mulțumire, laudă și închinăciune Sfintei Cuvioase, ocrotitoarea parohiei în care-și regăsesc liniștea sufletească de fiecare dată când din ochii lor curg lacrimi de amărăciune. Sfânta Cuvioasă Parascheva este considerată maica rugăciunii, a milosteniei, dragostei și răbdării. De aceea, rugile celor ce-i aduc închinare nu rămân niciodată fără răspuns.

“Ce generos și măreț este Domnul! El nu păstrează în mod egoist puterea Sa vindecătoare, precum un vraci doritor de renume și bani, ci o dăruiește tuturor următorilor Lui. Aceasta realitate se vede și în legătură cu Sf. Parascheva. Nenumăratele-i binefaceri, împărțite cu dărnicie tuturor, confirmă că unul din neprețuitele daruri primite de la Hristos este cel al tămăduirii cumplitelor ­boli. O sumedenie de vindecări minunate săvârșește Cuvioasa. O parte din ele s-au consemnat în paginile cărților, spre neuitare. Însă multe altele au rămas înscrise doar în inimile celor care le-au trăit. Despre una voiesc să vă vorbesc în continuare. Se întâmpla în urmă cu vreo 15 ani. O bună creștină din părțile Constanței, văduvă cu doi copii, venea în fiecare an în Moldova ca să se închine la moaștele Cuvioasei Parascheva, de hramul ei. Deținând o afacere prosperă, își permitea ca, odată ajunsă la Iași, să împartă câtorva credincioși nevoiași (de obicei bătrâni de la țară, cu mâinile crăpate de muncă și fețele brăzdate de arșița verii ori de viscolele nemilostive ale iernii), sume frumoase de bani. Li se adresa într-un mod cu totul original: «M-a trimis Sfânta să vă dau un neînsemnat ajutor». Vârstnicii rămâneau înmărmuriți primind în mână plicul ce conținea poate două, trei pensii de-ale lor. Într-un an, a fost găsită în catedrală, înfofolită într-o pătură, asistând la slujba privegherii. A fost invitată să se odihnească la una din rude, din oraș. Replica i-a pornit imediat, tăioasă: «Părinte, eu am cu ce-mi plăti cea mai bună cameră de hotel din Iași, dar nu din pricina asta am venit aici! Trebuie să stau în casa Domnului, să fiu alături de Cuvioasa de ziua ei!». O măcina o mare suferință. Deși nu-i lipsea nimic material, o mâhnea nespus faptul că ambii copii ai ei, crescuți cu multă evlavie, purtați pe la școli renumite, cărora le oferise lucruri de negândit pentru alți tineri de vârsta lor, o luaseră pe cărări greșite, trăind în bejenie față de valorile Sfintei noastre Ortodoxii. Trudea acum duhovnicește și se ruga cu stăruință Cuvioasei ca să-și vadă feciorii iarăși oameni plăcuți Domnului. Tensionată și profund afectată de această situație, evlavioasă credincioasă a suferit un accident vascular cerebral, ajungînd într-o stânjenitoare suferință fizică. Nu boală în sine o deranja, cât reproșurile vlăstarelor ei: «Toată viața ai alergat la sfinți, la moaștele lor! Acum de ce nu te vindecă?». În preajma hramului, a primit un telefon de la una din bunele sale prietene: «Părinte, roagă-te pentru noi, căci doamna vrea numaidecât s-o aduc la Iași, la hramul Cuvioasei. Știți că stă imobilizată în cărucior și-mi va veni foarte greu». Impresionantă înverșunarea suferindei. Dorea cu orice chip să ajungă la întâlnirea anuală cu Sfânta. De aceea, la stăruința ei, le-a binecuvântat drumul, urmând ca acolo, la Iași, s-o ajute să se închine. Revederea a fost emoționantă: trecuseră aproape zece luni de când nu se mai putea mișca. Prognosticul medicilor suna rezervat: cheagul de sânge, foarte mare, se resorbise destul de lent, afectându-i probabil funcția motorie. Apropierea de Sf. Parascheva a copleșit-o. Dusă lângă racla cu binefăcătoarele moaște, credincioasă, cu lacrimile șiroind pe obraz, i-a spus: «Maica mea, te rog să mă faci sănătoasă, dar nu numaidecât pentru mine. Dacă băieții mei vor vedea că voi merge din nou, vor crede în minuni, în Dumnezeu, în sfinții Lui și se vor întoarce la credință». Revenită acasă, viața-i curgea monoton. Nimic deosebit nu se petrecea, dar credința nu i-a slăbit. Acatistul și icoana Sfintei îi ocroteau așteptarea, suferința. Încă nu se impliniseră 40 de zile când, într-o dimineață, după relatările ei, Sfânta Parascheva i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se ridice și să aprindă candela. Buimăcită, s-a sculat brusc din pat și, ca și când nu ar fi fost nicicând imobilizată, a început să pășească înspre locul de unde candela îi veghea odaia. Dornică să împlinească porunca primită, a uitat că de aproape un an picioarele nu o ascultau. Pe măsură ce înainta, și-a dat seama că trăiește o minune. A îngenuncheat în fața icoanei Sf. Parascheva și, plângând de bucurie, i-a mulțumit tămăduitoarei sale, cu recunoștință. Auzind suspine, unul din băieți și femeia care o îngrijea s-au năpustit în dormitorul bătrânei să vadă ce se petrecea. Găsind-o îngenuncheată dinaintea icoanei, au înțeles că a primit tămăduirea îndelung așteptată. Intuise bine efectul minunii asupra feciorilor ei. Asistând nemijlocit la miracolul de netăgăduit, cei doi fii s-au apropiat iarăși de Dumnezeu, ducând o viață bineplăcută Lui. Și-au temeluit familii frumoase, mulțumindu-i mamei că a avut dragoste și răbdare, rugându-se necontenit pentru întoarcerea lor. Aceasta a fost una dintre minunile recente pe care Cuvioasa le-a săvârșit. Minunile, dacă observați, se săvârșesc prin multă rugăciune, credință și nădejde. Chiar dacă trăim vremuri un pic mai tulburi și nu putem merge să ne închinăm la racla Sf. Parascheva, trebuie să ne rugăm în continuare Cuvioasei, mai ales că din anul 2016, cu voia lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului primar, avem în mijlocul nostru, spre mângâiere sufletească, Veșmântul cu care a fost învelit Trupul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva. Să ne îndreptăm rugăciunile către Cuv. Parascheva pentru că sunt convins că vom trece cu bine peste toată această pandemie, ba chiar mai puternici, pentru că suntem fii ai Bisericii lui Hristos. Îi mulțumim domnului primar Gheorghe Pistol pentru că este din nou alături de noi, îl felicităm pentru noul mandat obținut și îl asigurăm că este și va fi pomenit în rugăciunile noastre”, a spus părintele paroh Daniel Marcu.

Cu bunăvoința primarului Gheorghe Pistol și a membrilor Consiliului Local, biserica și-a primit credincioșii, la hram, în haine noi, de sărbătoare. Picturi superbe împodobesc lăcașul sfânt și-l transformă într-un colț de Rai. “Astăzi este o zi specială pentru orașul nostru, pentru că o sărbătorim pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea orașului nostru. M-am alăturat și eu enoriașilor din orașul Buftea pentru a ne închina la Veșmântul Sfintei Parascheva aflat în biserica noastră din anul 2016. Avem o biserică ce se înfrumusețează de la zi la zi, având în vedere că în momentul de față lucrăm la pictură, lucrăm la cele două iconostase, al Maicii Domnului și al Domnului Iisus Hristos, dar și la strana din Altar și din interiorul bisericii. Cu ajutorul Sfintei Parascheva sperăm ca anul viitor să o și sfințim. Am venit mai degrabă să mă rog pentru sănătatea locuitorilor orașului Buftea, pentru sănătatea colegilor mei din Primărie, a consilierilor locali. Să le dea Dumnezeu tărie în credință și uniți să trecem cu bine peste această perioadă destul de grea pentru noi și pentru toți românii. Obișnuiam de fiecare dată ca, după hramul de aici, de la biserica noastră, să mergem să ne închinăm și la racla de la Iași. Mergeam ­într-un număr destul de mare. Aproximativ 15 autocare plecau de la Buftea pentru pelerinajul de la Iași. Să sperăm că lucrurile se vor îmbunătăți, și anul viitor să putem merge la cea care este grabnic ajutătoare nu numai pentru locuitorii orașului, dar și pentru toți românii. Este grabnic ajutătoare și sunt sigur ca va mijloci către Iisus Hristos și Maica Domnului pentru ca toate rugăciunile noastre să se împlinească și să fim mult mai liniștiți. Întotdeauna am simțit ajutorul Sfintei Cuvioase Parascheva”, a spus Gheorghe Pistol, primarul orașului Buftea.