Vasile Cimpoeru are cel mai ciudat birou din câte mi-a fost dat să întâlnesc până acum. Masa lui de lucru este așezată între trei uși – una de la balcon, una de la in-trare și una către departamentele primăriei. În spatele lui e o bibliotecă și mă întreb dacă nu cumva și aceasta ascunde o altă ușă. Însă, fără să știe, așezarea mesei de lucru respectă regulile Feng Shui și de aici, o mare putere de a găsi soluţii de succes pentru orașul care l-a ales.
Orașul care se transformă datorită Uniunii Europene
În momentul de faţă, în orașul Bragadiru există două programe ale Uniunii Europene prin care și viaţa în Bragadiru a început să se schimbe.
Astfel, proiectul ADIA (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă) se desfășoară graţie Consiliului Judeţean Ilfov și prin acest proiect Bragadiru a fost prins cu 43 de kilometri de reţele de apă și canal. Acum se lucrează la un alt master-plan pentru celelalte străzi care nu au fost cuprinse în proiectul iniţial și astfel, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vor există apă și canalizare pe toate celelalte străduţe care nu au fost cuprinse în prima fază a proiectului.
Apoi, programul numărul 2 se numește „Programul operaţional Regional 2007-2013” și include toate cele 8 Regiuni de Dezvoltare ale României, stabilite prin Legea nr. 151/1998 a dezvoltării regionale, modificată prin Legea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistică a unităţilor teritoriale. Printre regiunile care ţării care fac parte din acest proiect este și Regiunea a 8-a, București – Ilfov include capitala ţării, București și Judeţul Ilfov și, de aici, evident și orașul Bragadiru.
Programul are 6 axe, iar Bragadiru se pregătește pentru Axa 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere, iar domeniul de intervenţie stabilit se numește «Planuri integrate de dezvoltare urbană». Toată afacerea este de 20 milioane de euro, pentru care primăria a semnat finanţarea pentru „Modernizarea arhi-tecturală și peisagistică a spaţiilor verzi aferente zonelor de locuinţe din orașul Bragadiru”, pentru „Reabilitarea parcului de agrement” și pentru „Achiziţionarea și instala-rea sistemului de supraveghere”. Urmează «Dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public» și «Modernizarea infrastructurii rutiere».
De unde bani ?
Știut fiind faptul că la sumele necesare îndeplinirii programelor contribuie și partea română, am aflat de la Vasile Cimpoeru că Bragadiru va depune 2% din valoarea proiectului. Iată ce spune primarul: “De ce îmi trebuie bani ca primărie? Păi, la fiecare situaţie de plată eu trebuie să am bănuţii și apoi, în termen de 70 de zile, Ministe-rul Dezvoltării îmi virează banii în urma facturilor prezentate. Evident, banii nu există, suntem obligaţi ca primărie să contractăm un credit și am chemat la negociere, deja, mai multe bănci. Încercăm astfel să luăm vreo 3 milioane de euro, bani de care nu vreau să mă ating, căci nu-mi place. Nouă ne trebuie să avem de rulaj. Am mai făcut un credit de 13,5 miliarde în 2010, am avut termen de graţie în 2011, dar anul acesta a trebuit să-l plătim.
Plata? Extraordinar de greu! Pentru că din bugetul total al primăriei care a fost în valoare de 100 de miliarde lei (10 milioane RON), în fiecare lună mi-a plecat un mi-liard și ceva din buget. Apoi, avem acum o mare lipsă de fonduri încasate la buget pentru că, în primul rând, nu mai sunt societăţi comerciale. În 2008 pe raza orașului Braadiru funcţionau peste 400 de societăţi comerciale, acum mai sunt 100 din care circa 30 sunt în pragul insolvenţei»
Cetăţenii trebuie să participe la bugetul local
Prin plata taxelor și impozitelor, oriunde în România și în lume cetăţenii contribuie la constituirea bugetului local care apoi se «vede» în ceea ce face primăria pentru ei: transport, curăţenie etc. Principiul bugetului e ca la pomicultură: sădești un puiet de măr, vei mânca mere. Punctul de vedere al primarului este că: «La Bragadiru nu am reușit colectarea taxelor și impzitelor decât în proporţie de 50% și în acest moment avem de încasat de la persoane fizice 3 milioane RON, 2 milioane RON de la per-soane juridice și 1 milion RON din amenzi. Iar partea cu amenzile este încurcată rău la nivel de Bragadiru. Este ușor să-l prindă pe cetăţean că a depășit viteza, că nu și-a pus centura sau că practică prostituţia pe șoseaua de Centură. Da, avem un caz, o «fetiţă» care are o grămadă de amenzi în condiţiile în care ea are doar flotant în Bragadiru și, în consecinţă, eu ca primărie nu am ce să recuperez de acolo. Domiciul fiind în altă parte, ea și altele nu au nimic aici pe numele lor. Indiferent cât de mult ne-am zbătut, am făcut și urmăriri, nu avem cum să recuperăm bănuţii aceștia din amenzi. Într-o singură lună de zile, pe numele unei „fetiţe”, au venit 24 de procese-verbale a 500 de lei. Asta înseamnă 120 de milioane de lei într-o singură lună. Și tot așa, eu mă trezesc la sfârșitul anului că eu nu am recuperat nimic, în schimb, de la an la an, mie îmi cresc amenzile și eu lucrez pe minus de fiecare dată. Și atunci, dacă eu nu încasez, cum plătesc, la rândul meu, ca primărie ? Mai avem de plată la fir-ma care a asfaltat străzile din Prelungirea Ghencea, jumătate din străzile din cartierul Independenţei unde la momentul acesta datorez către SC Eurovia 3 milioane RON. Nu știm cum să împărţim banii pentru a putea face ceva în fiecare cartier al orașului și să se și vadă»
Un an întârziere pentru ADIA
Vasile Cimpoeru ne-a declarat cu amărăciune că din 2008 de când a preluat primăria, peste 400 de străzi era la stadiul de pământ, nici măcar piatră nu aveau. Cu excepţia vetrei satului unde erau 3-5 străzi asfaltate, restul, pe 2197 de hectare cât este suprafaţa orașului, nu era nimic. «Ei, și pe toată această suprafaţă există 3 case colo, 2 case dincolo, construite de cetăţeni care nu-și făcuseră acte aici, pe Bragadiru. Așa că, pentru a intra în programul ADIA, mi-a trebuit un an pentru a-i determi-na pe toţi cetăţenii care și-au făcut case să-și facă și mutaţie pe Bragadiru și astfel să avem în oraș o populaţie de 10.000 locuitori, condiţie esenţială și obligatorie pen-tru a intra în programul ADIA. De aceea, noi la Bragadiru am demarat cu un an mai târziu introducerea apei și canalului. În momentul în care eu am venit la primărie, nu am găsit niciun proiect care să fie în curs de desfășurare și atunci a trebuit să luăm totul de la început. Am semnat peste 42.000 de exmplare în 36 de ore pentru ca toate actele să fie gata. Toate străzile din orașul Bragadiru sunt pietruite la momentul acesta și, în primăvara anului viitor, după ce se termină cu lucrările de apă-canal, începem asfaltarea. Anul viitor voi termina tot ce este de făcut în Bragadiru, vom avea nevoie doar de o pasarelă care va fi montată în faţa pieţei pe care o avem noi (piaţa este privată, nu este a primăriei), la trecerea de pietoni».
«A venit Gratuita!»
Cum transportul este de multă vreme una dintre problemele spinoase ale oricărui edil din Ilfov, i-am solicitat primarului detalii despre acest subiect.
„Sincer, mă bazez pe promisiunile făcute de Președintele Consiliului Judeţean, Marian Petrache care ne-a anunțat că începând cu 2013 se vor licita din nou toate traseele din judeţul Ilfov și, într-adevăr, vom aduce mașini performante. Avem două linii acum, 407 și 438, contractate cu RATB, cu aprobarea Consiliului General al Ca-pitalei. Însă, și aici ne lovim de costuri foarte mari care trebuie suportate din bugetul primăriei. Însă, mai este ceva dureros: nici cetăţenii nu se înghesuie să-și cumpere cartele sau abonamente de transport. Eu, primărie, plătesc 600 milioane lei pe lună acum pentru că locuitorii nu-și cumpără bilete. Din păcate, ne confruntăm cu o ches-tiune bizară: cetăţenii cred că au numai drepturi și sunt absolut convinși că nu au nicio datorie. În nicio ţară din lume nu există un asemenea stil de viaţă. Eu i-am auzit dimineaţă pe cetăţeni strigându și unul altuia: «hai, mă, a venit Gratuita!». Și astfel, necumpărând bilete, nu o să mai existe deloc «gratuită». Pentru că, dacă cetăţenii și-ar fi cumpărat bilete, puteam să avem 4 linii, nu două.”
«Unde este bunul simţ de altădată?»
Așa cum am putut constata din nou, să fii primar nu este doar apanajul bunilor gospodari, ci și al oamenilor cu intuiţie și puţină psihologie a maselor. Vasile Cimpoeru spune așa: «Mă doare un aspect: când a participat la licitaţie firma de salubrizare, în caietul de sarcini a prins toate serviciile, inclusiv măturat mecanic, mătu-rat manual, deszăpezirea trotuarelor de pe tot centrul localităţii. Firma își face datoria, dar din trotuar până la bloc nu mai este responsabilitatea ei, ci a asociaţiilor de proprietari. A ajuns zăpada și de un metru până la intrarea în bloc, dar nimeni nu s-a înghesuit să o dea la o parte. Și asta doare. Eu pot să iau măsuri și să dau amenzi dar, apoi, mă trezesc cu ei aici cu tot felul de motive: soţul bolnav, copii mici, nu mai am timp. Și ce fac ? Mă încarc iar cu amenzi pe care nu le pot încasa. Atunci, mă opresc.»
Crăciun luminat pentru locuitorii din Bragadiru
Cu bune, cu rele, mai încet, mai greu, investiţiile trebuie să continue și pentru Bragadiru. Ce pune la cale primarul Cimpoeru? «Ca investiţii din banii proprii trebuie să intrăm în 2013 în reabilitare cu sediul primăriei, să continuăm anveloparea blocurilor și să plătim datoriile. Altfel, în Bragadiru ne mai trebuie o școală căci avem una singură, devenită neîncăpătoare. Așa că planul meu este să facem o școală cu 36 de clase din care patru să fie laboratoare pentru copii. Alt proiect este extinderea de iluminat public pe DN 6, pe segmentul de drum de la rampă către București a pasarelei și mergând până la limita de proprietate a sectorului 5, astfel încât, mai ales că ziua s-a micșorat, toţi cetăţenii să poată ajunge cu bine acasă. De fiecare dată când treceam de Bragadiru și urcam pe rampă, eram într o beznă totală, nu se vedea nimic. Am început, suntem la rampa de coborâre cu iluminatul public și vreau ca până de Crăciun să terminăm și să fie lumină peste tot». Ce spui, Moș Crăciun?
