⬤ Se preconizează ca din 2024, ilfovenii și bucureștenii să poată folosi acest serviciu de transport, pe modelul trenului care leagă Gara de Nord de Aeroportul Otopeni
Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, împreună cu vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov, Ștefan Rădulescu și reprezentatul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI) și coordonator al proiectului, Ștefan Roșeanu, au prezentat, săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri online, organizată în ”Săptămâna europeană a mobilității”, proiectul trenului metropolitan, care se dorește a se implementa în regiunea București-Ilfov.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 568
”Trenul metropolitan este, practic, un metrou care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, și cu avantajul că avem deja infrastructura feroviară existentă. Înseamnă că, dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un park&ride, te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la Afi Cotroceni, ceea ce înseamnă o semnificativă economie de timp și, implicit, o reducere a poluării aerului”, a explicat primarul general.
”Astăzi asistăm la startul acestui proiect. Împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti, toate primăriile din Ilfov, alături de Consiliul Judeţean Ilfov, am împuternicit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov să realizeze acest proiect, să realizeze documentaţii, studii de fezabilitate şi absolut toate documentele necesare pentru obţinerea unei finanţări europene”, a completat Ștefan Rădulescu, vicepreședintele CJI.
Ștefan Roșeanu a explicat în detaliu că inițiativa de realizare a trenului metropolitan urmărește integrarea acestui mod de transport cu cel de suprafață și cel subteran. Se preconizează că, începând cu anul 2024, serviciul de tren metropolitan va putea fi folosit de locuitorii din regiune, alături de autobuze, troleibuze, tramvaie şi metrou, ceea ce înseamnă că, în viitor, distanța dintre, spre exemplu, Snagov și Gara de Nord să poată să fie parcursă în circa 30 de minute, față de un interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism în condițiile actuale de trafic.
16 rute de tren metropolitan care vor uni cartierele bucureștene cu localități ilfovene
Proiectul trenului metropolitan cuprinde 16 servicii (rute), care vor uni cartierele Capitalei și localități din Ilfov, prin intermediul unor vehicule moderne. Întregul proiect este structurat pe trei faze de realizare:
Faza 1 – Introducerea trenului metropolitan pe rețeaua feroviară existentă, prin modernizarea liniilor și stațiilor existente, crearea unor stații noi și achiziția de vehicule feroviare. Perioada de implementare: 2021-2026, potențial finanțare prin PNRR.
Faza 2 – dezvoltarea serviciilor la nivelul întregii rețele existente, prin modernizarea și dublarea unor linii cu stadiu mai avansat de degradare și provocări tehnice ridicate, construcția unor stații noi și modernizarea celor existente, achiziția de vehicule feroviare. Perioada de implementare: 2024-2030, potențial finanțare prin fonduri europene nerambursabile POT 2021-2027 și POR 2021-2027.
Faza 3 – extinderea serviciilor pe noi linii construite (linii dedicate sau în trafic mixt) prin construirea de linii noi, special proiectate pentru serviciile de tren urban/metropolitan, construcția de linii noi, proiectate pentru trafic mixt, pentru creșterea capacității rețelei existente, construcția de stații noi și achiziția de vehicule feroviare. Orizont de implementare: 2040-2050, potențial finanțare prin fonduri europene nerambursabile post MFF 2021-2027 și alte surse de finanțare.
Ca intrastructură, pentru cele 16 rute se vor folosi cele 7 linii feroviare din zona Bucureștiului plus actuala Centură Feroviară a Capitalei.
”Avem şapte linii care vin către Bucureşti, plus o linie circulară – celebra Centură Feroviară a Capitalei, plus câteva linii locale, gen linia de la Snagov. Avem şi nişte linii industriale, care la un moment dat pot să facă scopul introducerii unor astfel de servicii, pentru a deservi noile cartiere care apar în zonele de periferie ale oraşului. Iarăşi, important – avem o linie de cale ferată în interiorul oraşului, semi-abandonată, în Sud-Vestul Bucureştiului, unde, de asemenea, căutăm soluţii pentru revigorarea transportului, printr-un sistem modern şi plăcut, dar şi cu respectarea proiectelor locale de înfrumuseţare a cartierelor”, a explicat Roșeanu.
Gările, puncte de interes și revitalizare a unor localități
”Vorbim de repararea, modernizarea liniilor existente, mai ales în faza I, dar un element foarte important, alături de achiziția de vehicule nepoluante, care să permită serviciile moderne pe care le vizăm, vorbim despre o modernizare a gărilor, în sensul includerii acestor spații în niște proiecte de revitalizare/reconversie urbană și construirea unor mici puncte de interes, în zona fiecărei halte/stații din interiorul Bucureștiului, din interiorul localităților din Ilfov. Vorbim de mici piețe ale gării, despre transfer fără obstacole între sistemele – de transport public local, de deplasare pietonală și zona de transport feroviar. Vorbim de parcări park&ride pentru mașini, biciclete, trotinete, cu integrare în sistemul de informare al Bucureștiului, astfel încât omul să aibă acces la informație. În zona de contact dintre calea ferată și mediul construit vorbim de amenajarea de noi sisteme de traversare a căii ferate- pasaje supraterane sau subterane, astfel încât calea ferată să nu mai constituie o barieră în interiorul orașului sau satului. În aceste gări vizăm să vină doar trenuri cu tracțiune electrică. Din fericire, există tehnologiile!”, a mai spus Roşeanu.
Costurile aferente fazei I sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi. Mai exact, ar urma să se achiziționeze 72 de trenuri noi.
