A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru M6, între stațiile ”Tokyo” și ”Aeroportul Otopeni”
Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a anunțat săptămâna trecută că documentația de atribuire pentru Secțiunea 2 a Magistralei de metrou M6, stațiile ”Tokyo” – ”Aeroportul Otopeni”, a fost publicată în sistemul electronic de achiziții publice.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 576
În anunțul de participare se precizează că este vorba de o licitație restrânsă, cu un număr preconizat de cinci-șase ofertanți. Operatorii economici vor prezenta o listă a lucrărilor realizate în ultimii 10 ani, din care să rezulte că au fost executate lucrări similare celor care fac obiectul prezentei proceduri de atribuire. Candidații selectați vor prezenta în etapa a doua a procedurii de atribuire o garanţie de participare în cuantum de 13.100.000 lei. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 29 decembrie 2021, ora 15.00. Pentru execuţia lucrărilor este necesară proiectarea acestora de către antreprenorul desemnat.
”A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru Lotul 1.2 (”Tokyo” – ”Aeroport Otopeni”), care are un traseu de 7,6 km și cuprinde 6 stații, cu următoarele denumiri: ”Washington”, ”Paris”, ”Bruxelles”, ”Otopeni”, ”Ion I.C. Brătianu”, ”Aeroport Otopeni”. Valoarea contractului este de 2,38 miliarde de lei, fără TVA.
Vă reamintesc că în ședința de Guvern din 2 octombrie 2021, am deblocat proiectul Magistralei 6 de metrou. M6 este prima linie de transport public de mare capacitate, care face legătura între Nordul și Sudul Bucureștiului, prima magistrală care leagă direct Capitala de localitățile din Ilfov (Otopeni – București – Jilava). M6 este o ramificație din Magistrala 4 de metrou – Străulești – Gara de Nord – Palatul Parlamentului – Eroii Revoluției – Gara Progresul.
Prin implementarea proiectelor de metrou M4 și M6 se asigură funcționalitatea completă a acestei investiții, locuitorii din Sudul Capitalei având acces direct în zonele de Nord.
Linia M6, pe relația stația ”1 Mai” – stația ”Aeroport Otopeni” este inclusă în toate scenariile analizate pentru obținerea unei strategii de mobilitate durabilă în București (PMUD 2016-2030), fiind selectată în Scenariul Optim: <<Aceasta va oferi o conexiune importantă între partea de Sud a regiunii București – Ilfov și Aeroport>>. Oportunitatea realizării investiției a fost stabilită în conformitate cu planurile generale de dezvoltare ale sistemului de transport public al orașului, propusă și justificată în planurile generale, studiile de transport şi strategiile de dezvoltare din ultimii ani. Iar actele normative de aprobare au fost obținute pentru întreg traseul proiectului, respectiv 14,2 km, reprezentând 12 stații și achiziția a 12 trenuri de metrou. Indicatorii tehnico-economici ai M6 sunt aprobați de Guvernul României pe baza unor analize economice care iau în considerare impactul veniturilor de pe întraga magistrală. Această linie, încă din faza de proiectare preliminară pentru studiul de fezabilitate, a fost pregătită prin crearea posibilității extinderii până la Terminalul II al Aeroportului Internațional București ”Henri Coandă”. Împărțirea în două secțiuni, cu punct comun stația ”Tokyo”, a fost făcută pentru a permite abordarea în paralel a săpării tunelului, în două direcții (cu plecare din stația ”Tokyo”), cu 4 utilaje TBM și, ulterior, pentru contractarea unitară a lucrărilor de finisaje, instalații, semnalizări și de achiziții material rulant”, a precizat Irinel Scrioșteanu.
Alte 6 stații în Secțiunea 1
La rândul ei, Secțiunea 1 (între stația ”1 Mai” – stația ”Tokyo”) are un traseu de 6,6 km și cuprinde tot 6 stații: ”1 Mai” (existentă), ”Pajura”, ”Expoziției”, ”Piața Montreal”, ”Gara Băneasa”, ”Aeroport Băneasa”, ”Tokyo”.
”De asemenea, proiectul de introducere a trenului metropolitan București – Ilfov are prevăzută o Stație Multimodală pe Centura București/ DN1, pentru asigurarea transferului între tren și metrou”, a explicat Irinel Scrioșteanu, adăugând că, ”în paralel, vom continua cu implementarea proiectelor legate de prelungirea M5, de la Eroilor până la Pantelimon, precum și cu extinderea M4, de la Gara de Nord până la Piața Progresul (finanțată prin PNRR), precum și cu modernizarea M2 de metrou”. A mai spus oficialul de la Ministerul Transporturilor.
Investiții oportune, nu doar pentru regiunea București – Ilfov
La începutul lunii octombrie, când Executivul anunța aprobarea Memorandumului privind dezvoltarea magistralei de metrou 6, astfel încât să fie asigurată legătura Capitalei cu Aeroportul Internațional București ”Henri Coandă”, Irinel Scrioșteanul explica și câteva dintre motivele pentru care Guvernul a luat această decizie. ”Primul ar fi că acest proiect face parte din Strategia de dezvoltare a transportului în regiunea București – Ilfov, PMUD 2016 – 2030. Acest proiect, care, de fapt, este o extensie a M4 către Aeroportul Otopeni, va face legătura cu cele trei gări de pe traseu, Gara Progresul – Gara de Nord – Gara Băneasa, și, apoi, cu Aeroportul Otopeni. Încă un considerent care a fost luat în calcul este că (…) se vizează o extindere a M6 de la Terminalul 1 al Aeroportului Otopeni, la viitorul Terminal 2 al acestuia. Iar în ceea ce privește trenul Gara de Nord – Otopeni, noi considerăm că este complementară această investiţie, metrou – tren, datorită faptului că trenul București – Otopeni poate viza și cei 60% dintre călători ai Aeroportului Otopeni, care nu sunt din București. Piaţa de servicii care este deservită de Aeroportul Otopeni se extinde foarte mult în afara Bucureștiului. Tot Nordul Bulgariei, de exemplu, vine și zboară internaţional de pe Aeroportul Otopeni. Iar noua investiţie pe care o avem în derulare, semnată anul trecut, cu privire la legătura feroviară dintre București și Giurgiu va facilita accesul cetăţenilor din Bulgaria către Aeroportul Otopeni”, explica Scrioșteanu.
Aeroportul Internațional București Băneasa, operațional la capacitate maximă din primăvara anului viitor
⬤ Un proiect extrem de complex, un monument istoric care a necesitat restaurare, modernizare și dotare cu echipamente și tehnologie de ultimă generație
Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa ”Aurel Vlaicu” va fi operaţional la capacitate maximă din primăvara anului viitor, după lucrări de reabilitare care au durat doi ani, a anunțat George Dorobanţu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, la evenimentul organizat pentru a marca finalizarea lucrărilor. ”Urmează montarea echipamentelor altor instituţii conectate cu aeroportul, precum Poliţia de Frontieră şi cei care asigură securitatea pasagerilor, urmând ca anul viitor, probabil în martie – aprilie, să putem să avem aeroportul operaţional 100%”, anunța George Dorobanţu.
”Vom putea încărca sau descărca un avion de pasageri în circa o oră, o oră şi ceva, ceea ce înseamnă că suntem destul de eficienţi din perspectiva fluxurilor”, a mai spus oficialul CNAB, adăugând că, echipamentele care au fost montate sunt de ultimă generaţie, unele chiar mai moderne decât cele de la Aeroportul Otopeni, care va intra şi el în curând într-o perioadă de retehnologizare. (…) Pentru zona de business, timpii de aşteptare sunt aproape inexistenţi. (…) Pe termen lung, vrem să ajungem la o capacitate anuală de aproximativ un milion de pasageri, poate chiar mai mare, iar targetul nostru este să ne axăm pe zborurile business şi pe cele charter. Putem opera doar în intervalul orar 06.00 – 22.00, adică doar pe anumite segmente de pasageri. Un alt obiectiv este ca acest aeroport să fie un buffer pentru Otopeni, în perioadele aglomerate, și să preia o parte din zborurile de pe Otopeni în aceste perioade”, a mai spus şeful Companiei Naționale Aeroporturi București.
”Încă o lucrare pe care am dus-o la final!”
”Am urmărit îndeaproape lucrările de reabilitare și de modernizare a Aeroportului Internațional Aurel Vlaicu și mă bucur de încă o lucrare de care m-am ocupat și pe care am dus-o la final. Mulțumesc, antreprenorilor și tuturor celor care au fost implicați. Acest proiect a fost extrem de complex, având în vedere că vorbim despre un monument istoric, care a necesitat în primul rând restaurare, dar în același timp modernizare și dotare cu echipamente și tehnologie de ultimă generație, necesare funcționării în cele mai bune condiții. Ne-am propus mărirea capacității de trafic, până la un milion de călători pe an. Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (Băneasa) va avea un impact social și economic semnificativ pentru regiunea București – Ilfov, dar și pentru România”, a declarat, la rândul său, Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Tehnologie modernă într-o clădire monument istoric
Lucrările la obiectivul de investiţii ”Reabilitarea şi refuncţionalizarea interioarelor clădirilor A, B şi Rotondă de la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu (AIBB-AB)” au fost demarate în februarie 2020. Contractul s-a cifrat la 66.629.040 lei fără TVA (inclusiv cheltuieli diverse şi neprevăzute), valoarea decontată fiind în procent de 96%. Antreprenorii acestor lucrări au fost SC Bog‘Art SRL (lider de asociere), UTI Grup SA (asociat), UTI FM (subcontractant), garanţia lucrării fiind de 73 de luni de la încheierea acestora.
”Avem depuse scrisori de intenție pentru operare, inclusiv pe curse regulate. (…) Capacitatea aeroportului este de peste 250 de pasageri/oră/flux. Anul viitor sperăm să avem 300.000 – 400.000 de pasageri, urmând să creștem în 2 – 3 ani la 800.000 – un million de pasageri. Terminalul aeroportului a fost restaurat la forma pe care o avea în 1952, dar cu tehnologii moderne. În luna iunie a acestui an, chiar dacă aeroportul nu era deschis oficial, au fost operate câteva zboruri private. Zborurile care au adus echipele de fotbal pentru Euro 2020 au aterizat și pe Băneasa. În total sunt cinci porți de îmbarcare pentru curse interne, internaționale, zboruri VIP și pasageri de tranzit. Deschiderea oficială pentru traficul de pasageri va fi în trimestrul I 2022, nu mai târziu de 27 martie, când începe sezonul de vară. Vom opera zboruri interne, regionale, charter, business, dar putem opera și avioane mai mari, pe curse regulate. Aeroportul va fi deschis pentru toți operatorii aerieni. Tarifele sunt un pic mai mari la Băneasa față la Otopeni. E și normal să fie așa. Vorbim de un aeroport care acum e ultramodern și e în interiorul orașului”, a completat Valentin Iordache, director operațional al Aeroportului București Băneasa și purtător de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București.
Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa, inaugurat în anul 1920, este al treilea cel mai vechi aeroport din lume încă funcţional şi cel mai vechi care nu şi-a întrerupt activitatea aeronautică. Imobilul ”Terminal pasageri – Aeroportul International București Băneasa ”Aurel Vlaicu” a fost inclus, în 2011, în Lista monumentelor istorice, grupa valorică ”A”.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea pe 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionează Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.
