În acviferul Colentina, indicatorii azotați și arsen au avut, anul trecut, depășiri ale limitelor admise la aproape un sfert din numărul total de foraje monitorizate ⬤ Apele din acest acfiver nu corespund normelor bacteriologice, având conţinuturi importante de bacili-coli şi germeni banali
Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Ilfov – Bucureşti este subunitatea care administrează domeniul public al statului din domeniul apelor, de pe teritoriul administrativ al judeţului Ilfov şi al Capitalei și, din punct de vedere juridic, se subordonează Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea Piteşti. Împreună se subordonează Administraţiei Naţionale ”Apele Române”.
Articol apărut în nr. 375 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Pe teritoriul SGA Ilfov – București au fost identificate, delimitate şi descrise 3 corpuri de apă subterană. Referindu-se la calitatea acestora, inspectorul Florian Ghiță, din partea SGA Ilfov – București, a vorbit, în cadrul celei mai recente reuniuni a Colegiului Prefectural Ilfov, despre evaluarea acestora pe baza trăsăturilor fundamentale: fizice, chimice, biologice şi microbiologice. ”Este un proces complex de analiză, interpretare şi comunicare a acestor proprietăţi, în cadrul activităţilor umane şi de conservare a mediului natural”, a spus specialistul. În acest context, încadrarea celor 3 corpuri de apă subterană în starea chimică, aplicând metodologia specifică, a fost, pentru anul 2016 – slabă – pentru ROAG03 – corpul de apă Colentina – care însumează 47 de foraje, cu o adâncime între 6 și 35 m, din care 17 au fost monitorizate în analiză. Celelalte două corpuri de apă – ROAG11 și ROAG13 – București – Slobozia (nisipurile de Mostiștea), respectiv București (formațiunea de Frățești) cu o stare chimică bună. În primul corp de apă este vorba de 6 foraje, cu adâncimi de 35-70 m, fiind monitorizate pentru analiză toate, iar în cel de-al doilea corp de apă, din 8 foraje cu adâncimi de peste 71m au fost monitorizate 6.
Aproape trei sferturi dintre forajele monitorizate în acviferul Colentina erau, anul trecut, poluate cu arsen
Concret, pentru corpul de apă Colentina, un acvifer freatic constituit din pietrişuri şi nisipuri, dezvoltat în interfluviul Argeş – Dâmboviţa – Sabar – Pasărea, în zona Capitalei, putem vorbi de ”pietrişurile de Colentina” – ”poluate istoric” – ”ținând cont de activitatea economică din trecut (…). În primul rând, apa din acest orizont acvifer nu corespunde normelor bacteriologice, având conţinuturi importante de bacili-coli şi germeni banali. În al doilea rând, concentraţiile de azotiți, amoniu, azotați şi substanţe organice depăşesc limitele admise de standardul național de potabilitate”. În 2016, în cele 17 foraje monitorizate în ROAG03 Colentina s au înregistrat depășiri la: azotați (în 6 foraje față de limita admisă 50 mg/l – Cernica F2, Domnești – Mihăilești F9, Băneasa F2, Otopeni F1A, Dragomirești – Rudeni și Răcari F1N); la ortofosfați – 1 foraj față de limita admisă 0,5 mg/l (Domnești – Mihăilești F9); la fenoli – 1 foraj față de limita admisă 0,005 mg/l (Bolintin Deal F1); la arsen – 12 foraje față de limita admisă 0,01 mg/l (Cernica F2, Domnești – Mihăilești F9, Crețești F1, Buftea F2, Militari – Giulești F3, Răcari F1, Răcari F1N, Buftea F3, Buftea F4, Dragomirești – Rudeni F1, Otopeni F1A și Băneasa F2) și la pesticide totale – 2 foraje față de limita admisă 0,0001 mg/l (Otopeni F1A și Militari – Giulești F3).
Având în vedere depășirile la azotați și arsen, la peste 20% din numărul total de foraje monitorizate, se consideră corpul de apă ROAG03 ca fiind în stare calitativă (chimică) slabă.
ROAG11 și ROAG13 – stare de calitate chimică bună
Corpul de apă subterană ROAG11 reprezintă orizontul acvifer situat în zona oraşului Bucureşti, la adâncimi cuprinse între 20 m şi 42 m. Din punct de vedere chimic, aceste ape se încadrează în limitele de potabilitate, dar și ele prezintă valori ridicate ale durităţii totale. În 2016, calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG11 a fost monitorizată prin toate cele 6 foraje și s-au înregistrat depășiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la sulfați – 1 foraj față de limita 250 mg/l (Primăria comunei Voluntari) și la ortofosfați – 1 foraj față de limita 0,5 mg/l (SC Agromec SA Ștefănești FE). Corpul de apă subterană ROAG11 a fost considerat ca fiind în stare calitativă (chimică) bună.
În cazul corpului de apă subterană de adâncime ROAG13 București (Formaţiunea de Frăteşti), deși în 2003 a fost considerat ”la risc” calitativ pentru indicatorii amoniu şi azotiți, datorită măsurilor de protecție și îmbunătățire a calității apelor subterane s-a ajuns ca în 2013 să nu exite nici o depăşire a valorilor prag. În 2016, calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG13 a fost analizată în 6 foraje observație. S-au înregistrat depășiri ale valorilor prag/standardelor de calitate la: amoniu – 1 foraj față de limita admisă 0,8 mg/l (Excelent SA); ortofosfați – 3 foraje față de limita admisă 0,5 mg/l (Excelent SA, Casa Presei Libere și Spitalul de Urgență Floreasca) și la arsen – aceleași 3 foraje (menționate anterior) față de limita admisă 0,01 mg/l. ”Ținând cont de repartizarea forajelor cu depășiri pe ansamblul corpului de apă, se consideră poluarea ca fiind cu caracter local și, ca urmare, corpul de apă subterană ROAG13 ca fiind în stare calitativă (chimică) bună”, au stabilit specialiștii.
Pentru ape subterane nepoluate
Pentru îmbunătăţirea modului de folosire și protecţie a apelor subterane, serviciile de gestiunea și calitatea apei au avut și au în vedere:
@ aplicarea HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecţie sanitară și hidrogeologică, dar și a Ordinului 1.278/2011 pentru aprobarea instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică;
@ reconsiderarea debitelor de exploatare din foraje, în perioadele cu secetă prelungită, în scopul de a se evita forţarea stratelor acvifere;
@ inventarierea pe teren a tuturor forajelor cu identificarea deţinătorilor actuali, măsurarea adâncimii și controlul documentaţiei de execuţie;
@ casarea forajelor abandonate și a celor defectuos executate conform unei metodologii specifice, astfel încât să fie reconstituită continuitatea stratelor acvifere captate, dar, mai ales, pe cât posibil, izolarea naturală între ele;
@ limitarea numărului de foraje care captează acviferele de adâncime sub presiune, prin autorizarea alimentării cu apă a populaţiei din acestea numai prin fronturi de captare care să constituie surse ale sistemelor centralizate de alimentare cu apă a localităţilor sau a unor părţi din acestea, pentru sursele gospodăriilor individuale autorizându-se doar captarea acviferelor freatice și modificarea Normativului de conţinut al documentaţiilor pentru obţinerea avizului de gospodărire a apelor, astfel încât să se solicite nu numai studiul hidrogeologic, ci și proiectul de foraj. Astfel, corelarea dintre acestea va putea fi verificată și vor fi avizate doar soluţiile constructive corecte.
