• Să-i cinstim prin rugăciune și fapte bune, lepădându-ne de păcatele noastre!

 După câteva zile de post, o mare sărbătoare creștină ne-a umplut, din nou, sufletele cu bucurie. Praznicul sfinților și întru tot lăudaților Apostoli Petru și Pavel, propovăduitorii Evangheliei lui Hristos, mari stâlpi ai bisericii Mântuitorului Iisus Hristos, de astăzi, ne cheamă să ne înălțăm sufletul către Cer, în rugăciune. 

 

Scrierile bisericești ni-l prezintă pe Sfântul Petru ca fiind fratele Apostolului Andrei, și cel întâi chemat. Apostolul Petru s-a născut în Bethsaida, un orășel situat în apropierea Lacului Tiberiadei din Galileea și a fost pescar. Chiar dacă a fluctuat între credința în Hristos și deznădejde, între afirmare și negare, iubire și lepădare de Dumnezeu, Petru a fost evidențiat de Mântuitorul nostru pentru puterea cu care a afirmat că l-a descoperit pe Mesia. Sfântul Petru s-a numărat printre primii ucenici care au venit la mormântul lui Hristos după ce femeile au anunțat Învierea Sa. La scurtă vreme, el a preluat și rolul de conducător al Apostolilor după Înălțarea Mântuitorului la Ceruri. Despre Petru se știe că s-a numărat printre apostolii care au săvârșit primele minuni în numele lui Iisus Hristos. El l-a primit în biserică pe Cornelius, lucru interpretat ca un prim gest de deschidere a învățăturii creștine către popoare. În tradiția populară se spune că Sfântul Petru a fost atât de credincios, harnic și bun sfetnic încât, atunci când Dumnezeu l-a suit l-a Cer i-a încredințat porțile și cheile Raiului. Se crede că, fiind cel mai mare peste cămările Cerești, el împarte hrana animalelor din sălbăticie și fierbe grindina pentru a o mărunți și a fi mai puțin periculoasă în momentul în care o aruncă pe Pământ. A avut și două mari păcate, însă. Când l-a auzit pe Iisus Hristos spunând că va primi de bunăvoie moartea pe Cruce pentru a izbăvi lumea de păcate, amăgit de diavol și neînțelegând taina mântuirii, Petru a încercat să-L împiedice. Al doilea mare păcat al său a fost lepădarea de Hristos în timpul patimilor din cauza fricii. Dar a fost izbăvit de ele după Înălțarea Mântuitorului când, împreună cu Pavel a plecat să vestească Evanghelia și dreapta credință în Hristos.

Cei mai importanți Apostoli ai Mântuitorului

Sfântul Pavel, supranumit și “Apostolul Neamurilor” a venit pe lume într-o familie de evrei din Tarsul Ciliciei. La naștere a primit numele de Saul, a fost crescut și educat în tradiție fariseică, la Ierusalim. Crește văzând în credinţa creștină un dușman de moarte și devine la maturitate, persecutor al creștinilor. Viaţa lui se schimbă radical în momentul în care, mergând spre Damasc să-i aresteze pe creștinii de acolo și să-i judece, Mântuitorul i se arată învăluit de o lumină puternică, strălucitoare, atențio­nându-l că acei oameni pe care vrea să-i judece nu sunt simpli creștini, ci El însuși. Identifi­cându-l pe Hristos, se alătură creștinilor este botezat de Anania, episcopul Damascului sub numele de Pavel. El a fost ales să mărturisească Evanghelia păgânilor. Și a început cu Siria, ridicând prima biserică în orașul Antiohia. Apoi a propovăduit cuvântările, legea și învățătura Domnului. Tot Pavel a adus creștinismul și pe tărâm european. Așadar, cei doi sfinți se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii Ortodoxe Române, deoarece au contribuit la răspândirea cuvântului evanghelic în multe părți ale lumii, vestind tainele Împărăției lui Dumnezeu. Ambii au murit ca martiri la Roma, în timpul persecuției împăratului Nero în anul 67, Petru răstignit pe o cruce cu capul în jos, iar Pavel decapitat. Sunt cinstiți în aceeași zi, pe 29 iunie, pentru că atunci au murit.

 La ceas de mare sărbătoare creştină, dorim şi noi, echipa Jurnalului de Ilfov un sincer și călduros “La mulți ani!”, sănătate și bucurii, tuturor celor ce-și serbează astăzi, onomastica!