În această perioadă a Sfintelor Paști, noi, creștinii primim șansa de a intra în Viața lui Hristos. Ce cadou mai frumos puteam primi de la Dumnezeul nostru cel veșnic și iubitor? Ce dovadă mai mare de dragoste puteam noi oamenii primi decât Viața Veșnică și Lumina?
Preot Cristian Burcea, protopop al Protopopiatului de Ilfov Nord
Ce trebuie să facem pentru a primi darul mântuirii? Ce trebuie să facem pentru a ne învălui în Lumină și în Viață? Să ne pregătim sufletele prin Taina Spovedaniei și a Împărtășaniei, să participăm la minunatele slujbe din Săptămâna Mare, să ne plecăm mai mult spre nevoile semenilor noștri și să iertăm tuturor toate, după acestea să dăm ascultare chemării “Veniți de luați Lumină!”.
Să ne dorim și să devenim astfel părtași ai acestui miracol atemporal prin care în inimile noastre ale celor care credem în Învierea lui Iisus Hristos, Îl primim pe El cu toată dragostea pe care I-o putem purta.
Postul și rugăciunile ne-au ajutat să lepădăm haina grea a păcatelor
Ordinea Universului rânduită de Bunul Dumnezeu ne pregătește an de an, de mai bine de 2000 de ani pentru marea întâlnire. Cu postul cel aspru care ne ajută să lepădăm din haina grea a păcatelor, cu rugăciunea mai dulce și mai des rostită parcă decât în tot timpul anului, cu inima cuprisă de o emoție pe care nici un bun creștin nu și-o poate explica, pornim cu toții, către Sfânta Biserică pentru a primi Lumină. Pentru a primi dovada vie a dragostei supreme a lui Dumnezeu față de neamul omenesc, pentru a primi dovada vie a omorârii morții și a iadului celui întunecat, pentru a învia, pentru a intra în Viața Mântuitorului Hristos.
Trăind cu sufletul, putem trăi în Lumină
În această noapte luminată, înțelegem cu atât mai mult vorbele Mântuitorului nostru: “Nu vă temeți de cei ce pot ucide trupul, ei nu vă pot ucide însă și sufletul”. Și aceasta pentru că noi oamenii trebuie să căutăm a trăi mai întâi pentru cele ale sufletului și mai apoi să căutăm cele pentru trupurile noastre.
Doar așa, trăind cu sufletul, putem trăi în Lumină și în Adevăr. Doar trăind cu sufletul putem fi ușori, fără poverile răutății, egoismului lăcomiei și urii pe care trupul le aduce cu el îngreunând și sufletele și patimile noastre, îngreunând crucea noastră.
Să ne bucurăm în noaptea Învierii, căci suntem tot mai aproape de Domnul!
Să ne bucurăm asemenea Mariei Magdalena de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, să Îl primim, să Îl vedem, să rostim cu glas mare și din adâncul inimii Adevărat a Înviat! Să dăm de veste și celor ce nu cred, ca să creadă, să le aratăm ca să vadă, să le împărtașim lumina noastră ca sa simtă. Să cântăm de bucurie și să respirăm LUMINA și VIAȚA pe care ni le oferă în a treia zi de la moartea Sa, când totul se întoarce din întuneric moarte și păcat la viață, la viața veșnică.
Și să încercăm, dragi creștini, să păstrăm acest moment pentru totdeauna în sufletele noastre, să rămânem ușori în suflet și în trup, cu ajutorul Mântuitorului nostru. Pentru că dacă în fiecare an, reușim să trăim întru Hristos, la fiecare Înviere a Lui, vom fi tot mai aproape de Viața veșnică și Mântuirea noastră.
De aceea, să ne bucurăm în noaptea Învierii, căci suntem tot mai aproape de Domnul! Și să păstrăm lumina ce o primim cu căușul palmelor și cu sufletele noastre, să nu se stingă vreodată, ci tot mai puternic să ardă în noi și pentru cei din jurul nostru!
