Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru București – Ilfov, în chinurile facerii

În perioada octombrie 2014 – iunie 2015, consorțiul ROM Transportation Engineering – Avensa Consulting elaborează Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru Regiunea București – Ilfov, un proiect coordonat de BERD. Pentru analiza ”Raportului de început” a PMUD, președintele CJ Ilfov, Marian Petrache, s-a întâlnit cu reprezentanții instituțiilor implicate, cu primarii ilfoveni, în vederea identificării și conturării unui model de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor specifice sectorului transport, care să corespundă cât mai bine nevoilor locuitorilor din regiunea București – Ilfov.

Noul plan de mobilitate încearcă soluționarea unei probleme care are repercusiuni importante în domeniul transportului de persoane, dar și în cel de mărfuri. Zilnic, 400.000 de vehicule iau cu „asalt” Capitala, iar zeci de mii de ilfoveni iau drumul Bucureștilor,  către locul de muncă. În aceste condiții, se poate spune, fără putință de a greși, că transportul din și către marele oraș este dezastruos. De ani de zile, se încearcă soluții pentru ieșirea din acest impas, dar eforturile depuse par lipsite de izbândă. De aceea, autoritățile au luat „taurul de coarne” și caută rezolvarea acestei situații.

Autoritățile locale, chemate să colaboreze

„Concret, în zona București – Ilfov va fi vorba despre un proiect care să ne va spune cum să transportăm populația în tot acest areal. Și, dacă domeniul transportului de mărfuri pare mai puțin presant pentru noi, cel mai important este, fără doar și poate, transportul public, care provoacă cele mai multe suferințe, în această zonă. Proiectul  are în vedere dezvoltarea unui transport public de călători unic, în București și Ilfov. Nu știu dacă va fi vorba de RATB…oricum, va fi un transport integrat, care va ține cont de starea socială a cetățenilor, de nevoia lor de deplasare către locurile de muncă și acasă, către zonele culturale și spațiile de agrement, nevoia de deplasare a copiilor către școli și înapoi, acasă. Pentru toate acestea trebuie avută în vedere capacitatea financiară a fiecărei familii de a putea face acest lucru, astfel încât să nu le afecteze traiul de zi cu zi. A fost un proiect, în 2007, început la București, pe transport public, și nu a dat rezultate. Sperăm că ăsta va fi proiectul care va liniști apele în această zonă. De aceea, cei care fac proiectul vor avea nevoie de multe informații de la dvs., în perioada imediat următoare. Așa că trebuie să înțelegeți urgența și nevoia participării dvs., efective, la acest proiect care, la final, ne va ușura viața”, s-a adresat Marian Petrache primarilor și reprezentanților autorităților locale.

Un transport integrat

„Se vor analiza toate mijloacele de transport – de la troleibuz, autobuz, tramvai, metrou, porțiuni de cale ferată ce pot fi integrate într-un transport regional și chiar urban, o să vedem cum se face integrarea privind prețul, tariful și o structură instituțională care să poată să gestioneze toate acestea, inclusiv parcările sau pistele de biciclete. Vom urmări realizarea intermobilității între sistemele de transport, introducerea unui tichet unic, sisteme inteligente de 

e-ticketing și/sau eventual sisteme de park and ride (unde oamenii vin și își lasă mașinile în parcările de la marginea orașului, circulând apoi în interiorul acestuia cu mijloacele de transport în comun) etc. Deci, încercăm să introducem niște sisteme moderne de transport public, pentru a reduce numărul de mașini, poluarea, și a facilita mobilitatea oamenilor”, a declarat, la rândul său, reprezentantul BERD, Aura Răducu.

AMTB, la Transporturi sau la ADI?

Ion Dedu, reprezentantul Primăriei Capitalei pentru domeniul Transporturi, a vorbit celor prezenți despre ”zona administrativă” a proiectului, și anume necesitatea înființării Autorității de Transport Metropolitan București – Ilfov sau, „mă rog București – și mai mult, pentru că, o să vedeți, Bucureștiul respiră mult mai mult decât Ilfovul, iar asta e problema noastră”, a arătat directorul Direcției de Transporturi din cadrul PMB. „Această autoritate, în momentul de față, funcționează pe lângă ministerul Transporturilor și, din păcate, nu poate veni în sprijinul realizări unui sistem integrat de transport public, pentru că nu poate să finanțeze. Și, neputând finanța, ea nu poate gestiona acele tichete unice. Deci, niciodată nu o să putem avea transport public integrat, atât timp cât această autoritate este acolo. Ea trebuie să vină sub coordonarea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), așa cum prevede și Directiva 1.370 a Uniunii Europene. În momentul de față, sunt demarate discuțiile, cel puțin cu cei din CJ Ilfov, pentru statutul acestei ADI. Este vorba despre o asociație deschisă, la care pot să adere absolut toate autoritățile locale care vor să-și organizeze sistemele de transport public în comun”, a completat Ion Dedu.

Transportul feroviar, o soluție viabilă

Ion Dedu a vorbit și despre calea ferată, „foarte bine dezvoltată”, din jurul Capitalei. „Din păcate, nu toate liniile sunt modernizate și atunci, pentru o distanță de la 25-30 de km către ieșirea din București, ar trebui să punem în funcțiune sisteme regionale de transport pe calea ferată. Acestea pot să asigure o viteză comercială de până la 100 km/h. Înseamnă că, de la Pitești la București ajungi într-o oră. La București, în Centru. De la Snagov la București, în Centru, poți să ajungi în 20 de minute. Nu mai vorbesc de Mogoșoaia, Căciulați etc… Și în condiții mult mai civilizate și costuri mai bune. Problema este că acest sistem funcționează dacă are călători, iar la noi, unele gări se găsesc între localități, motiv pentru care este greu de ajuns la ele. Gările trebuie legate de localități, prin drumuri și piste pentru biciclete, adică, trebuie pus în funcțiune sistem de transport public rutier adaptat la necesități”, a mai spus Dedu.

O distribuție corespunzătoare a traseelor

La finalul întâlnirii, Marian Petrache, președintele CJ Ilfov, a criticat politica dusă de transportatorii privați din județ. „Trans­portul public în Ilfov nu funcționează pentru că presiunea pe care o fac operatorii privați este foarte mare. Și interesele sunt foarte mari. (…) În prim plan trebuie să fie cetățeanul. În aceste condiții, trebuie să avem un operator public care să nu se ocupe de alte treburi, cum ar fi spitale, terenuri de fotbal, echipe de fotbal etc, ci de nimic altceva decât de transportul public. Celelalte activități sunt doar sifonări ale banului public. Acest operator public va oferi servicii așa cum face acum, în Ilfov,  la Chitilia, la Mogoșoaia, la Domnești etc… adică pe liniile cu profitabilitate. (…) Iar aceste trasee, absolut necesare pentru dezvoltarea economică și socială a zonei, trebuie identificate prin PMUD. Nu ce visează Bucureștiul să asigure transportul până la Dunăre, până la Constanța și apoi în toată țara. Asta în timp ce noi nu o rezolvăm pe asta, mititică, de aici. După ce se vor stabili aceste trasee absolut necesare, rămân niște trasee care sunt mai puțin fezabile. Și pe alea le dăm la privați! Iar acolo, pot stabili ei prețul care le convine. De 10 ori mai scump, sau de 50 de ori. Dar, sunt linii de transport fără relevanță în dezvoltarea economică și socială a județului. Astăzi, cele mai rentabile linii de transport cine le are? Privatul…într-o înțelegere cu noi, autoritatea publică locală, din păcate, și cu Guvernul. Și, dacă facem un control acum, la privați, niciunul nu dă bilete. Toți știm acest adevăr. Acum ei nu mai vin la noi, pentru că nu au găsit partener la CJI. (…) E nevoie de multă voință publică. Jos pălăria pentru Oprescu, pentru restructurarea RATB. Erau mulți care se hrăneau de acolo…”, a arătat Marian Petrache.